Au dat oamenilor acelora să mănânce. Dar, cum au mâncat din ciorba aceea, au strigat: „Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!” Şi n-au putut să mănânce.
2 Împăraților 4.40
Întoarcerea lui Elisei la Ghilgal a avut loc într-o perioadă dificilă. El primise o parte dublă din ungerea lui Ilie. Când a ajuns, a văzut foamete în țara aceea; astfel încât a cerut slujitorului său să gătească pentru ucenici. Unul dintre ei, când a ieșit la câmp să culeagă ierburi, a luat niște frunze dintr-o viță sălbatică și le-a pus în oală, fără să știe că sunt otrăvitoare. Omul greșit în locul nepotrivit nu funcționează!
Un necunoscător al ierburilor sălbatice nu ar fi trebuit trimis, pentru că a pus în pericol viața întregului grup. Acest lucru se poate întâmpla în orice activitate, precum și în treburile lui Dumnezeu. Fără să-și cunoască bine meseria, un om poate face ceea ce i se pare simplu și să cauzeze suferință altora. Numai cei care stăpânesc bine un subiect îi pot ajuta pe alții. În lucrarea Domnului, nimeni nu poate fi la conducere dacă nu are ungerea potrivită.
După ce mâncarea a fost gata, au dat-o bărbaților și, când au gustat, au strigat că e moartea în oală. Ce s-ar fi întâmplat cu ei dacă s-ar fi hrănit cu acea mâncare? Fără ajutor medical, mulți ar fi murit. Dacă mâncarea era otrăvită, ce ar fi trebuit să mănânce? În orice situație, slujitorul lui Dumnezeu trebuie să caute îndrumarea sfântă pentru a găsi rezolvarea problemelor.
Există locuri violente în care slujitorii nu pot fi trimiși pentru evanghelizare. Dar putem oare ignora porunca Învățătorului? Putem oare lăsa acele sărmane suflete fără să audă Cuvântul mântuirii? Oricine a fost chemat să conducă această lucrare trebuie să decidă unde și când să evanghelizeze, și pe cine să trimită, deoarece moartea este pe acele străzi violente. Cu toate acestea, cu îndrumarea Domnului, acest conducător va găsi rezolvarea potrivită pentru a zădărnici lucrarea diavolului.
Lucrătorii trebuie să fie supuși pastorului, iar el, conducerii naționale de stat și a bisericii. Dacă trimite oameni fără pregătirea necesară și la momentul nepotrivit, vor apărea multe dificultăți și probabil că vor fi victime ale violenței. Dumnezeu știe ce face și pe cine pregătește pentru misiuni specifice. Prin urmare, având instrucțiunile corecte, nu trebuie să vă temeți. Când urmăm călăuzirea cerească, ieșim învingători.
Un conducător nu poate trimite misionari într-o zonă violentă în care altul are succes. Dacă Cel Atotputernic nu Și-a pregătit lucrătorii să lucreze printre oameni fără nici cel mai mic respect pentru viața celorlalți, iar motivul pentru care i-a trimis a fost lăcomia, acel lider, pentru că nu a ascultat de Cuvânt, va fi găsit responsabil pentru pierderile suferite de ai săi.
După înfrângerea împărățiilor care stăpâneau acea regiune, Domnul va trimite alte grupuri pentru ca nimic din recoltă să nu se piardă. Nu luptați niciodată pentru întâietate, ci, ca slujitori responsabili, căutați îndrumarea lui Dumnezeu. La urma urmei, lucrarea este a Lui!
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares