Dacă oamenii ar învăța că a slăvi pe Domnul îi întărește foarte mult, ar face fără îndoială acest lucru, căci este ca hrană pentru duhul nostru. Creștinul slab este cel care nu se roagă și nu deschide gura pentru a-L slăvi pe Cel Atotputernic. De ce ar înceta cineva să facă asta, decât numai cu vreo lucrare a împărăției întunericului? Învață să cânți imnuri de slavă lui Dumnezeu și viața ți se va schimba!

După ce a primit vestea că o mulțime, ca nisipul mării, formase o alianță împotriva lui Iuda, împăratul Iosafat s-a temut, dar s-a rugat (2 Cronici 20:3). Curând, Domnul a trimis pe unul dintre slujitori să-i spună că bătălia era a Lui. Astfel, israeliții ar trebui doar să-L laude pentru a vedea lucrarea Lui împotriva dușmanilor lor. Respectând acest ordin, în mod incredibil, dușmanii au început să se distrugă între ei (2 Cronici 20:23). Aleluia!

Lauda trebuie să fie cu strigăte de bucurie venite din duhul nostru cu putere și din toată inima. Atunci rândurile vrăjmașului se vor rupe și se vor lupta între ele, iar noi vom fi binecuvântați cu izbăvirea Domnului. Lasă-ți sufletul să fie hrănit de Cel Atotputernic în timp ce te închini Lui. Făcând asta, nu vei pierde niciodată vreo bătălie. Omul se pregătește să învingă, slăvindu-L pe Dumnezeu!

Porunca este de a binecuvânta pe Domnul. Astfel, vom primi darul dat de El. Dacă nu înveți să te comporți așa, vei fi un credincios slab și vei fi învins în lupte. Însă, când Îl slăvești, trebuie să fii atent, pentru că puterea sfântă va veni asupra ta pentru a te transforma într-un războinic victorios. Cei care cred Îl înalță pe Cel Preaînalt din toată inima lor.

Oricare ar fi situația în care te afli, dacă începi să-L lauzi cu adevărat pe Dumnezeu, te vei ridica deasupra dușmanilor tăi. Cât ai clipi, vei deveni omul pe care Tatăl tău ceresc l-a chemat și l-a pregătit pentru a fi un războinic. Este un privilegiu să fi fost chemat de Cel Atotputernic pentru a fi în comuniune cu El și a face lucrarea în Numele Său. Acest lucru te ridică deasupra oricărui fel de lucrare rea.

Întoarcerea poporului sfânt la Ierusalim a fost așteptată de mult, iar robia i se încheia. Când constructorii au pus temeliile Templului Domnului, preoții au venit în veșminte și cu trâmbițe, iar leviții, fiii lui Asaf, cu psaltiri, ca să se închine Domnului, așa cum a cerut David, împăratul lui Israel (Ezra). 3:10). Trecuseră patru secole de când fiul lui Isai dăduse un exemplu despre modul în care funcționează slăvirea, și așa au făcut.

În actul de a lăuda pe Dumnezeu, trebuie să cântăm, sărbătorind pe Domnul, pentru că El este bun, și bunătatea Lui dăinuie în veac (Psalmi 136,1). Apoi, cu mare satisfacție, ne vom exprima recunoștința față de Cel Atotputernic pentru că ne-a dat biruința. Unii se vor emoționa și vor plânge de bucurie, nefiind în stare să separe plânsul de bucurie.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares