Isus ne-a învățat că, înainte de a începe să construim un turn, trebuie să verificăm dacă suntem în stare să terminăm lucrarea. Dacă rămâne neterminat, vom fi batjocoriți. Când Dumnezeu ne dă o misiune, El a făcut deja tot posibilul ca noi să o îndeplinim. Cu toate acestea, puterea sfântă va avea nevoie de material – credința noastră – pentru a îndeplini lucrarea. Această convingere ne este dată prin auzire, iar auzirea vine prin Cuvânt (Romani 10:17). Ea este certitudinea lucrurilor nădăjduite.

Dintr-un impuls, Petru a întrebat dacă omul care mergea pe mare era cu adevărat Isus. Apoi, i-a spus că, dacă ar fi El, l-ar trimite în întâmpinarea Lui. Ucenicul era în îndoială. Credința lui era mică, însă, dacă credea, ar fi mers și el pe apă. El nu a măsurat costurile acelui eveniment unic și a ascultat de Învățător. A mers o vreme pe apă până a observat vântul și valurile. Apoi i-a fost frică și a început să se afunde.

La început, avansa bine, pentru că, încrezător în cuvântul primit, mergea pe unde nu mai fusese nimeni. Cu toate acestea, când a văzut condițiile potrivnice, s-a deconectat de vocea lui Isus și a simțit că va pieri. Câți oameni nu au făcut ceva asemănător după ce au crezut în Dumnezeu? Când vin încercările, un atac al celui rău, ei cred în revenirea bolii și își pierd încrederea că vor fi vindecați prin credință. Astfel, răul se întoarce cu adevărat.

Ar fi crescut credința multora dacă Petru nu s-ar fi afundat? Privind la exemplul lăsat de cei care au umblat cu Învățătorul, mulți oameni nici măcar nu îndrăznesc să facă primul pas. Ori, ceea ce ne sporește credința nu este exemplul bun al cuiva, ci înțelegerea pe care o primim atunci când observăm Cuvântul sfânt. Trebuie să creștem în credință, în cunoașterea lui Dumnezeu și a drepturilor noastre în Hristos pentru a-L bucura.

Isus nu i-ar fi permis lui Petru să meargă înaintea Sa dacă acest lucru ar fi fost imposibil pentru oricine crede. În același mod, El nu ți-ar fi permis să treci printr-o încercare dacă credința ta nu ar fi fost capabilă să o înfrunte și să o depășească. Cu toate acestea, puterea sfântă are nevoie de tăria noastră în Cuvânt pentru a funcționa. Prin urmare, trebuie să fim în comuniune cu Tatăl, prin rugăciune și post, deoarece există anumiți demoni care ies doar prin aceste mijloace.

Ucenicul a făcut ceea ce trebuia: a strigat după ajutor. Cei care nu au reușit să fie biruitori trebuie să fie sinceri. Când regele Asa a văzut că Zerah, regele etiopian, ieșise împotriva lui cu de două ori mai mulți soldați, și-a dat seama că dacă Dumnezeu nu-l va ajuta, Iuda va fi distrus. Apoi, Asa a strigat către Cel Atotputernic și a primit răspunsul (2 Cronici 14.9-12). Dacă ai calculat greșit și nu poți termina lucrarea, cere ajutor. Cel Atotputernic te va auzi și îți va răspunde!

Câte planuri s-au născut în inima Domnului, dar au încetat să se materializeze pentru că oamenii au dat atenție la amenințările diavolului? Lecția învățată de Petru trebuie să fie înțeleasă de tine: nu te uita la circumstanțe! Ucenicul a fost mustrat pentru că se îndoia. Totuși, s-a întors la corabie cu Cel care vorbește vântului și mării, care I se supun. Fă la fel!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares