Ce s-a întâmplat când Dumnezeu a luat viața lui Moise a fost foarte frumos. Acestea au fost momente care au arătat dragostea Domnului pentru robul Său, cât și dragostea robului față de Cel Atotputernic. Moise nu s-a certat și nici nu a fost stăruitor, ci pur și simplu a acceptat voința sfântă ca fiind cea mai bună pentru el. Oricine știe să fie smerit nu se va lăsa niciodată purtat de mânie și nici nu se va plânge de deciziile înțelepte luate de Cel Atotputernic. El este Domnul!

Moise s-a suit din câmpia Moabului pe muntele Nebo, pe vârful muntelui Pisga, în faţa Ierihonului. Acolo, Domnul i-a arătat Țara Făgăduinței, pe care copiii lui Israel aveau să o primească ca moștenire (Deuteronom 34:1). Inima i s-a umplut de bucurie de această binecuvântare viitoare și a fost mulțumit, chiar și față de voința Domnului că nu va intra în Canaan.

Dumnezeu însuși i-a descris țara viitoare a fiecărei seminții a lui Iacov. El le-a spus pe nume, permițându-i să vadă locul unde avea să fie stabilit poporul care i-a fost încredințat timp de 40 de ani (Iosua 5:6). Ca păstor al acelor oi, era în pace, pentru că a înțeles că Dumnezeu este adevărat și Își împlinește promisiunile, așa cum le spusese de multe ori poporului său. Acum, era timpul să plece către Căminul său veșnic.

Ce moment maiestuos, demn de a fi văzut de cei care se dăruiseră lui Dumnezeu fără rezerve! Acest conducător își dăduse viața pentru a scoate milioane de oameni din robia lui Faraon, simbolizând ieșirea noastră din împărăția întunericului. Apoi, după ce și-a îndeplinit datoria, probabil l-a lăudat pe Domnul pentru bunătatea Sa de a-i fi prezentat ceea ce, pentru el, a fost sfârșitul lucrării sale în această lume. Poți simți acea emoție, nu-i așa? Aleluia!

Arătând cu degetul, Cel Atotputernic a spus: Aceasta este ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov. Avem cu adevărat un Dumnezeu credincios. Va sosi Ziua cea mare! Isus se va întoarce în slava Sa și omenirea va fi împărțită în două grupuri. Cel de la dreapta va auzi de la El: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii (Matei 25, 34). Jubilând, acești aleși vor mărșălui pentru a intra în posesia a ceea ce este al lor!

Cât de fericiți nu vom fi să vedem bucuria inundând chipul Mântuitorului, care a plătit un preț mare pentru a ne mântui (1 Corinteni 6:20)! Noi, cei mântuiți, nu vom putea suporta atâta emoție, pentru că, cât ai clipi din ochi, vom vedea pe Învățător deschizând pentru noi, răscumpărații Lui, ușile Împărăției veșnice (1 Corinteni 15,52). Nu vom mai fi niciodată deranjați de diavol și de îngerii lui. Vom trăi în Împărăția desăvârșirii, sub îndrumarea lui Isus pe vecie.

În ciuda faptului că l-a iubit pe Moise, Domnul nu a revenit asupra interdicției de a intra în Canaan. Ai grijă! Un act de neascultare va împiedica milioane de oameni să intre în Împărăție. Nu da înapoi; altfel, Cel Atotputernic nu Se va mai bucura de tine.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares