Când Dumnezeu a ales Israelul să fie poporul Său iubit, El a cerut ca să trăiască singur, pentru că, dacă s-ar amesteca cu alți oameni, cu siguranță s-ar strica. Ori, Israelul era un simbol al Bisericii care avea să fie ridicată din mijlocul umanității ca un popor deosebit și special pentru Cel Preaînalt. Cu toate acestea, trebuie să mergem până la capătul lumii și să luăm oameni de acolo pentru a forma Trupul lui Hristos, stând mereu de veghe, pentru a nu ne amesteca cu cei rătăciți și practicile lor.

S-a hotărât că Biserica să fie locuința, Izvorul lui Iacov. Am înțeles oare asta? Se pare că nu. Există un număr mare de creștini care nu prețuiesc binecuvântările pe care suferința lui Isus și propria Sa viață ni le-au prilejuit. Un exemplu de modul în care greșim este atunci când sunt destui bani pentru a plăti tratamentul medical sau credem că problema nu este prea gravă, și nu ne amintim să ne rugăm și să alungăm răul. Ce tragedie!

La fel se întâmplă când avem resurse pentru a duce o viață de belșug, și, când suntem atinși de Dumnezeu pentru a oferi o anumită sumă pentru misiuni, nu dăm nicio atenție. Oare asta nu ne face rău? Legea era simbolul celui mai bun Legământ ce avea să fie sancționat prin sângele lui Isus și, în el, fiecare greșeală era tratată cu severitate. Lângă Izvorul lui Istos, nimic nu ne va lipsi și, prin urmare, ne vom da silința în lucrarea lui Dumnezeu.

Patriarhul evreilor avea un Izvor abundent care îi satisfacea nevoile. Din acest motiv, Biserica nu trebuie să accepte niciodată sărăcia sau lipsa resurselor, pentru că, dacă trăim rău, cum vom depune mărturie că Isus ne-a adus viață din belșug? Imaginează-ți! Biserica Vechiului Testament, o reprezentare a Noului Legământ, a trăit lângă Izvorul lui Iacov, dar Biserica harului nu se trezește că, fiind cea adevărată, ar trebui să trăiască lângă Izvorul Vieții. Oh, Mântuitorule!

În ţara Evangheliei, nu va lipsi nimic pentru cei care lucrează după îndrumarea Cuvântului; totuși, dacă există o absență a puterii sau a resurselor, trebuie să mergem înaintea Tatălui în rugăciune și să cerem ajutor. La urma urmei, după cum este scris, Israelul trebuie să trăiască liber și în siguranță lângă Izvorul lui Iacov. Lângă acest Izvor a spus Isus că are o hrană necunoscută ucenicilor, motiv pentru care El nu a dat importanță la ceea ce ei au luat. Fără îndoială, tot ce avem nevoie se află în Scripturi.

Evanghelia este țara de belșug, unde există hrană, care ne întărește pentru lupte, și vin, care ne bucură inimile pentru a lăuda pe Domnul pentru tot ceea ce El ne promite și face. Prin urmare, niciun creștin nu trebuie să se resemneze și să nu se bucure de binecuvântări, duhovnicești și materiale. Fără puterea acestui Izvor, nu vom reuși să îndeplinim voința deplină a Celui Atotputernic. Nu este bine să o disprețuim, căci El ne-a oferit-o!

Când le-a vorbit israeliților că le va da Canaanul, Domnul a spus că, în el, curgea lapte și miere – era prosperitate. Comparând această țară cu Evanghelia, Domnul a spus că, în Cuvântul Său, omul va găsi totul pentru a avea o viață demnă. Crede și folosește ceea ce ți-a dat Tatăl.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares