După necazurile cu care s-a confruntat, Avraam a reușit să pună capăt unui alt rău în ţara filistenilor, și anume faptul că robii lui Abimelec puseseră mâna cu sila pe o fântâna de apă săpată de el. Totul arăta că părintele credinței va trebui să folosească forța fizică pentru a-și afirma dreptul, deoarece, în ciuda faptului că locuia pe teritoriul lor, însuși regele filistenilor l-a autorizat să rămână acolo. În mod surprinzător, însă, acest monarh l-a căutat și a cerut să facă o înțelegere cu el.

În tot ce i s-a întâmplat rău, Avraam a văzut mâna lui Dumnezeu ocrotinu-l. Faraonul o luase pe Sara la palat, când Domnul a luat măsuri și a lovit casa împăratului cu plăgi. Faraon a dat-o înapoi pe Sara lui Avraam, cât și multe daruri. Astfel, Avraam a plecat, ajungând la Betel. După distrugerea Sodomei și ce s-a întâmplat între Lot și fiicele lui, Avraam s-a îndreptat spre sud.

În țara filistenilor, Avraam aproape a pierdut-o pe Sara lui Abimelec. Însă, Domnul i-a apărut în vis acestui rege, spunându-i că va fi un om mort dacă nu o va da pe Sara înapoi soțului ei. Chiar și în fața adversității, patriarhul s-a rugat pentru casa lui Abimelec, întrucât toate femeile lui erau sterpe (Geneza 20:17,18), iar Cel Preaînalt le-a vindecat. Deși l-a văzut pe Domnul lucrând în viața lui și a familiei sale, prietenul lui Dumnezeu a trecut prin momente grele, cu încercări și suferințe.

Primindu-l pe Abimelec, care, cu alte cuvinte, i-a cerut ajutor, Avraam a dovedit că a continuat să se încreadă în Cel care îl chemase să-și părăsească țara și casa tatălui său pentru ca să se ducă într-o țară pe care i-o va arăta. Acest slujitor era în căutarea cetății al cărei constructor și meșter era Dumnezeu însuși, dar nu a găsit-o niciodată. La scurt timp după ce a rezolvat problema cu filistenii, el a sădit un tamarisc în Beer-Șeba – fântâna jurământului – și acolo a chemat Numele Domnului.

Orice ți s-ar întâmpla, continuă să crezi și să slujești Celui Atotputernic. Întâmplările bune sau rele sunt tot atâtea învățături pentru ca să intrăm în posesia binecuvântărilor pregătite de Tatăl. Unele, însă, nu se vor realiza în zilele noastre; cu toate acestea, important este să nu dezamăgim pe Creatorul nostru, fiindcă El a plănuit întotdeauna ce este mai bun pentru noi.

Luptele prin care Dumnezeu îngăduie să trecem sunt o favoare de o valoare inestimabilă. Chiar dacă ești trădat de prieteni, înșelat de cei care ar trebui să-ți fie alături și jefuit de oameni cărora le-ai făcut numai bine, nu renunța la călătoria ta, pentru că, îndărătul acestor împrejurări, se află înțelepciunea sfântă. Este trist să vezi că un frate se comportă ca Iuda, dar Isus știe asta mai bine decât noi, pentru că El însuși a cunoscut nerecunoștința.

Sădește-ți copacul și cheamă Numele Domnului. Desigur, va trebui să te întorci în acest loc de multe ori pentru a-ți reînnoi forțele. Ai grijă de acest loc, sădind copaci buni ca să te poți refugia acolo când vei avea nevoie, întâlnindu-te cu Domnul. Dumnezeul cel Veșnic a fost cel care te-a chemat, astfel încât nu renunța niciodată la călătoria ta.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares