Iov se afla într-o situație dificilă: Dintr-o clipă-n alta, a început să primească vești proaste. Mai întâi, și-a pierdut turma și păstorii; apoi copiii și, la sfârșit, sănătatea. În ciuda faptului că a acționat corect și și-a protejat copiii cu rugăciuni, aceștia fiind cruțați, în cele din urmă, un mare rău a venit peste el. Uneori vedem că oamenii buni suferă mari pierderi când, aparent, nu există niciun motiv pentru asta.

Ca slujitor al Domnului, Iov nu a acceptat ca Dumnezeu să-i facă așa ceva; pe atunci, se credea că binele și răul vin de la Cel Preaînalt. Astăzi, mulți încă mai cred în acest fel, dar Satana a fost cel care a primit „autorizarea” de la Dumnezeu să facă o astfel de distrugere. Patriarhul a luptat cu credință și, în ciuda faptului că a fost instruit de soția sa să-L blesteme pe Domnul și să moară, a căutat călăuzirea cerească până când a înțeles motivul pentru tot ceea ce i se întâmplă.

Sfânta Scriptură spune că blestemul neîntemeiat nu se împlinește (Proverbele 26.2), dar Iov a aflat despre asta mai târziu (Iov 3.25). Astăzi, revelația Domnului a fost împlinită și, prin urmare, în Cartea Sfântă, oricine se află la încercare va găsi nu numai motivul pentru ceea ce i s-a întâmplat, ci și calea sigură de a ieși de sub stăpânirea diavolului. Trebuie să nțelegeți că nicio suferință nu este lucrarea lui Dumnezeu, ci a lui Satana.

Domnul vorbise despre Iov ca despre un om sincer, drept, cu frică de Dumnezeu, care ocolește răul. Cu toate acestea, din cauza unei neatenții a acestuia, diavolul a obținut autorizație și s-a atins de bunurile, copiii și sănătatea sa. În cele din urmă, când Iov a înțeles cum să acționeze pentru a se elibera de acea lucrare diabolică și s-a rugat pentru prietenii săi, Dumnezeu nu numai că l-a vindecat, ci i-a și returnat de două ori tot ceea ce i-a furat dușmanul.

Când suntem supuși unei încercări, trebuie să evităm să deschidem gura, pentru a nu spune lucruri la întâmplare. Prietenul lui Iov, Bildad, s-a dus la el și l-a mustrat pentru cuvintele lui. Este bine să avem prieteni în Domnul, care să ne îndrume în Scripturi să știm de ce ni se întâmplă anumite lucruri și să ne rugăm în numele nostru. Îndrumarea lui Bildad a fost bună și este valabilă și pentru noi.

Iov ar fi trebuit să înceteze să se plângă și să înceapă să caute îndrumare sigură de la Domnul pentru a pune capăt acelui atac infernal. De asemenea, nu ar trebui să ne ia gura pe dinainte, așa cum se spune în mod popular. Imboldurile noastre trebuie să fie din inimă, după ce am auzit și meditat la revelația Cuvântului. Dacă nu avem o direcție clară din Ceruri, drept este să ne ținem gura.

Pentru Bildad, cuvintele lui Iov au fost ca un vânt năvalnic, un uragan care distruge case, culturi și oameni din apropierea sa. Cuvintele venite din inimă care au meditat la revelațiile lui Dumnezeu au o putere mult mai mare decât cele rostite din gură, dar numai împotriva relelor.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares