Când Faraon a văzut nemulțumirea slujitorilor săi, care i-au sugerat că e singurul care nu știe despre distrugerea Egiptului, a înțeles că era mai bine să-i lase pe israeliți să plece. Acest lucru se întâmplă mereu omului, deși aceasta nu a fost hotărârea finală. Dumnezeu a trebuit să-i împietriască inima încă o dată, ca să aștepte o bucată de vreme după plecarea evreilor și apoi să meargă după ei. Domnul știe totul!
    Cu toate acestea, după ce a chemat pe Moise și a îngăduit plecarea, putem vedea în cuvintele lui Faraon că nu era complet sigur de ceea ce făcea. Întrebând câți vor pleca, a lăsat să se înțeleagă că hotărârea lui nu venea de la Domnul. Când a pus condiții, a dovedit că nu era complet convins că va permite acelor oameni să plece. Așteptați întotdeauna ceva care să dovedească voia lui Dumnezeu în decizia voastră. Omul înțelept știe momentul potrivit de a acționa.
    Întrucât împăratul nu era cu totul hotărât să autorizeze eliberarea fiilor lui Iacov, Domnul a trebuit să permită lăcustelor din toată lumea să ajungă în Egipt, pentru ca Faraon să vadă prețul pe care îl plătesc cei care nu respectă ordinele Celui Atotputernic. Omul cu suflet rău știe că răutatea îi este cauza problemelor, dar, într-un fel, crede că va câștiga lupta împotriva Celui Atotputernic. Ce lucru greu de crezut!
    Cred că, în zilele dinainte venirii acelor insecte, a existat o reproducere peste măsură a acestora, pentru că ceea ce avea să vadă împăratul încăpățânat era dincolo de orice imaginație. Aceste lăcuste devoratoare au venit într-un roi atât de mare încât au întunecat cerul Egiptului (v. 15). Pentru Faraon, asta era un rău de la Dumnezeul evreilor, dar, unde erau zeii săi, care nu au făcut nimic? De fapt, nici nu puteau face nimic, căci numai Domnul este Dumnezeu!
    Timpul s-a oprit în acea țară din cauza acestei orgii. Nu a existat un singur cetățean care să nu știe că asta se întâmpla din cauza încăpățânării împăratului. Acea țară s-a întunecat odată cu sosirea armatei de devoratori recrutați de Cel Atotputernic pentru a-i da o lecție monarhului nesupus. Când un lucru vine de la Domnul, fie bun, fie rău, este foarte mare, și până și cei mai experimentați oameni se minunează. Dumnezeul nostru este minunat!
    Sunt adunări în care am văzut mulți oameni izbăviți de relele lor. În 1980, la Maracanãzinho, la Rio de Janeiro, am făcut o adunare în care sute de femei și-au scos aparatele auditive, arătând că s-au vindecat. Cât de bine este să poți aduce puterea Tatălui ceresc atâtor oameni, nu-i așa? Ochii mei au văzut slava lui Dumnezeu peste toată lumea!
    Suntem într-un moment atât de frumos în propovăduirea Evangheliei, încât oamenii din toată lumea vor căuta pe Dumnezeul minunilor și, când Îl vor vedea lucrând, vor vorbi despre asta bolnavilor, care vor veni înaintea Domnului în număr tot mai mare. Cel mai bun lucru este că Domnul îi va izbăvi de relele lor. Religia a dat greș cu totul; acum, este rândul harului și al Adevărului să lucreze. Amin!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares