Cea de-a șasea orgie care va fi trimisă asupra Egiptului va cuprinde chinuri fizice pentru oameni și animale. Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit (Galateni 6.7) și, dacă El nu lucrează împotriva păcătoasului, este pentru că paharul nu este încă plin, dar, la un moment dat, Îi va fi îndeajuns. Astfel, ceea ce se va întâmpla va fi destul de grav. Cine crede că Domnul nu vede răul făcut de cineva se înșală. Gândind astfel, omul continuă să greșească și cauzează suferință altora. Dumnezeu este drept și credincios!
    Moise și Aaron au luat cenuşă din cuptor, iar Moise a aruncat-o spre cer înaintea lui Faraon. Cenușa avea să devină un praf fin în fața ochilor lui. Cum Dumnezeu Își arăta puterea asupra împăratului, această urgie avea să fie mai mare decât celelalte. Cei care nu ascultă de Domnul vor vedea până la urmă cât de puternic este El pentru a-Și împlini voia. A te îndepărta de El înseamnă a te apropia de diavol, iar cine face asta va suferi așa cum nu și-a imaginat niciodată.
    Vrăjitorii împăratului obișnuiau să-l invoce pe zeul Typhon, crezând că îi apăra pe egipteni împotriva oricărei suferințe; tot ce trebuiau să facă era să arunce cenuşa de pe altarul său peste oameni. Însă, când Moise a aruncat cenusa din cuptor în aer, aceasta s-a transformat într-o crustă ce a dat naștere la niște bășici ulceroase pe oameni și pe animale. Chiar și vrăjitorii au fost victime ale acestor bube. Vrăjitorii și zeul lor și-au primit plata pentru minciuna lor. Un alt zeu demascat și făcut de rușine!
    Până când va mai rezista Faraonul? Ei bine, acesta nu luase încă o decizie drastică împotriva lui Moise și Aaron, cum ar fi să-i pună în închisoare, de exemplu, pentru că ceea ce spuneau și făceau era mai mare decât se putea aștepta de la un inconștient, cu suficient curaj pentru a-i sfida zeii. Din această pricină, Faraon i-a respectat. Aleluia!
    Împăratul Egiptului era încăpăţânat şi nu se închina înaintea măreţiei Domnului? Ori, Cel Preaînalt este răbdător și vrea ca toată lumea să cunoască Adevărul. Astfel, chiar dacă unii oameni continuă să fie nevătămați față de atacurile mortale ale diavolului și nesocotesc pe cel Atotputernic, totuși, într-o zi, când vrăjmașul îi va atinge pe ei sau pe cineva din familia lor, vor recunoaște cât de mult nu au greșit necrezând în Cel în care ar fi trebuit să creadă.
    După ce Moise a făcut ceea ce a poruncit Domnul, nici măcar vrăjitorii nu s-au putut duce înaintea lui. Erau bube atât pe vrăjitori, cât și pe toți egiptenii, dar pe omul lui Dumnezeu era prezența Domnului. Ce diferență! Agenții care produc scabie știau că nu-l pot chinui pe slujitorul lui Dumnezeu. Cei mântuiți au nevoie să aibă această credință, dar, din păcate, majoritatea au suferit la fel cum suferă cei rătăciți. Ce diferență!
    Într-un fel, Faraon îl respecta pe Moise, deoarece nu a ordonat să fie arestat. Cu siguranță, au fost oameni care îl considerau pe Cel scos din apă ca fiind responsabil pentru necazul care i-a lovit. Însă, Domnul l-a ocrotit pe cel pe care l-a folosit și, astfel, Moise a continuat să fie o amenințare pentru Faraon. Din ce motiv împăratul nu se elibera de fiara ce-l stăpânea? Pur și simplu nu voia.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares