Iacov trebuia să-și dovedească priceperea, ajutându-l pe Laban în toate. Când acesta din urmă a încercat să afle cât voia să primească Iacov pentru a lucra pentru el, a dat dovadă de prefăcătorie amintind că sunt rude. Fiul lui Isaac a acceptat apoi să lucreze șapte ani gratuit, atâta timp cât Laban i-a promis că se va căsători cu Rahela, fiica sa.
    Înțelegerea a fost încheiată. Timp de șapte ani, Laban a avut parte de cel mai bun slujitor pe care l-a avut vreodată pentru a avea grijă de bunurile sale. Totul a prosperat în mâinile lui Iacov, pe măsură ce ungerea sfântă asupra lui a făcut ca turmele să producă mai mult. Oricine are ungerea lui Dumnezeu este de mare valoare oriunde lucrează. Domnul îi cinstește pe cei care Îl cinstesc și, prin urmare, odată cu Iacov, Laban a devenit din ce în ce mai bogat. Timpul ce a trecut pentru a se căsători cu Rahela a fost un nimic pentru el.
    Când cineva iubește, nu vede greutățile pe care le are de înfruntat pentru a obține mâna persoanei iubite. Când simte de la Dumnezeu că o anumită persoană a fost aleasă de El, partea interesată se va strădui să o aibă alături. Șapte ani au însemnat o perioadă scurtă de timp, atât de mult o iubea Iacov pe Rahela. Pe de altă parte, căsătoria bazată pe atracția fizică nu aduce aceeași fericire ca cea de iubire. Tinerii trebuie să acorde atenție acestui fapt și să caute îndrumarea Domnului într-o chestiune atât de esențială. Asta e foarte important!
    Când lui Iacov i s-a împlinit sorocul, Laban s-a prefăcut că a uitat, căutând modalități de a-l ține mereu pe tânăr alături, pentru ca binecuvântările să continue asupra turmelor sale și a celorlalte lucruri pe care le avea. A fost necesar ca Iacov să preseze pe Laban, cerându-i să-i dea fata. Cum termenul convenit trecuse, ce a făcut Laban? A conceput un plan diabolic pentru ca viitorul său ginere să petreacă mai mult timp cu el.
    Laban a adunat toți oamenii locului și a dat un ospăț. Se părea că Iacov o va avea pe Rahela ca soție. Apoi, când s-a întunecat, unchiul a dus-o pe Leia îmbrăcată de mireasă, inclusiv cu voal pe față. Potrivit tradiției, doar soțul putea vedea chipul soției sale, aflat pe patul nunții. A doua zi dimineață, Iacov nu a crezut ce a văzut și, furios, s-a dus să ceară explicații lui Laban, care l-a informat că nu se obișnuiește ca fiica cea mai tânără să se căsătorească înaintea celei mai mari.
    Trebuie să fi fost greu lui Iacov să accepte minciuna socrului său lacom, care a putut să le dea pe cele două fiice în schimbul muncii. Unchiul său nu pomenise de această condiție, iar acum, când a avut loc ceremonia de nuntă, a scornit o astfel de poveste. În cele din urmă, deoarece o iubea pe Rahela, Iacov a muncit încă șapte ani pentru a-și cuprinde iubita în brațe. Când e dragoste, nu contează costul și investiția e mai presus de orice preț.
    Când Iacov a împlinit următorii șapte ani, putea să se căsătorească cu Rahela. Însă, a veni oare Laban cu alte planuri? Sigur că da. Când Iacov i-a spus socrului că trebuie să aibă o simbrie pentru a-și întreține propria familie, au ajuns la o înțelegere dar, din pură răutate, socrul i-a schimbat-o de zece ori.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares