Tot ceea ce realizăm trebuie făcut în Domnul și înaintea Lui, ca să dureze. Cum
darurile lui Dumnezeu nu pot fi tăgăduite, așa trebuie să fie și lucrările noastre de credință. Dacă ar fi fost o altă lucrare mai bună de făcut, ne-ar fi fost dezvăluită. Cu Cel Preaînalt, nu există ceea ce oamenii numesc un „acord” provizoriu, care să fie completat cum trebuie mai târziu, când Domnul ar urma să fie pregătit și, astfel, să putem fi folosiți într-un mod diferit.
Abimelec și comandantul armatei sale s-au speriat de avuția lui Avraam și, cu gând de pace, au mers să cadă la o învoială cu patriarhul evreilor, când și-au dat seama că Dumnezeu este cu el. Este necesar ca oamenii să tremure când se gândesc la noi ca slujitori ai Domnului. Astfel, chiar dacă au intenții rele, ne vor respecta sau își vor schimba atitudinea. Trebuie să vorbim ca și cum nimeni nu a vorbit vreodată.
Regele Gherarului i-a cerut lui Avraam să-i trateze pe copiii și nepoții săi cu aceeași bunătate cu care monarhul i-a tratat în trecut. De fapt, acest fapt a fost cel care l-a împiedicat pe Avraam să ia o poziție fermă împotriva lui Abimelec, când slujitorii acestuia au luat cu forța fântâna de apă săpată de patriarh. Poziția luată de Avraam pare să fi fost spirituală, vorbind Domnului despre nedreptatea suferită din partea acelui rege.
Plecarea lui Abimelec, deși și-a ascuns adevăratul scop, l-a convins pe Avraam, care a intrat într-o alianță cu el. Totuși, acest slujitor al lui Dumnezeu nu a ratat ocazia de a-l mustra din cauza fântânii luate de slujitorii săi. Monarhul filistean s-a prefăcut că nu știe despre acest caz. Probabil că a simțit cât de periculos e să intervină în avutul celor care slujesc lui Dumnezeu și a propus o alianță. Pentru patriarh, aceasta a fost o dovadă de lămurire a confuziei care începuse.
Avraam a luat oi și vaci și le-a dat lui Abimelec, dar a pus deoparte șapte mielușele, ceea ce a atras atenția regelui. Atitudinile noastre, fie ele spirituale sau materiale, trebuie să impresioneze întotdeauna persoana cu răutate în inimă. Adesea, faptele mărunte, dar inspirate de Domnul, vorbesc mai mult decât o mie de cuvinte. Când Dumnezeu ne îndrumă, e un motiv bun pentru asta. Căutați sfaturile Lui!
Avraam a pecetluit un legământ cu Abimelec, dându-i șapte mielușele drept mărturie că patriarhul a săpat fântâna numită Beer-Șeba – fântâna jurământului. Prin urmare, orice s-ar fi întâmplat după aceea, singurul responsabil ar fi fost regele Gherarului. Acel legământ îi dădea lui Avraam dreptul de a face dreptate în acele zile, dacă faptele se repetau. Dacă un cuvânt sincer și bun pune capăt unui conflict, cu atât mai mult poate face cuvântul Domnului!
Abimelec și conducătorul armatei sale s-au întors în țara lor, iar Avraam a sădit un tamarisc în acel loc și a chemat Numele Domnului, Dumnezeului celui veșnic. Fii de neclintit în adevăr, căci, astfel, multe probleme vor fi evitate. Însă, în orice moment, lasă Duhul Sfânt să te folosească. Amintește-ți că oricine este îndrumat de El este fiul Celui Atotputernic.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares