Unul dintre secretele care au făcut ca Biserica din vechime să-i atragă pe oameni a fost acela de a aduce puterea lui Dumnezeu tuturor. În același timp, unitatea care exista între membrii săi era notorie. În toate sufletele era frică și dorința acelor frați era să ducă la îndeplinire porunca Învășătorului cu înțelepciune și determinare. Dacă Biserica procedează astfel astăzi, deplinătatea spirituală va fi mare, iar asta este ceea ce place Domnului.
Acolo unde există diviziune sau interes propriu, viziunea Împărăției nu îi călăuzește pe oameni. Deci, este greu să-i convingem pe cei rătăciți că urmăm călăuzirea Cerului. Să se

pregătească cei care sunt prilej de păcătuire în casa lui Dumnezeu! Desigur, Cel Atotputernic va cere mult de la cei care fac lucrarea oricum. Să nu vrei niciodată să înfrunți pe Domnul Bisericii, deoarece El va face tot ce este necesar pentru a o păzi.
Este necesar să mijlocim pentru cei nou convertiți și pentru cei care au făcut parte din lucrarea sfântă de mai mult timp. În ciuda faptului că sunt în Hristos, aceștia sunt ca niște copii în formare. Pavel a simțit că este necesar și a început să strige pentru cei cărora li se deschisese ușa credinței. În procesul de mijlocire, de multe ori trebuie să trecem prin bătălii. Într-o bună zi, întru veșnicie, ne vor mulțumi pentru ceea ce facem pentru ei.
Lucrarea lui Dumnezeu nu este ca o afacere, unde profitul este mai presus de orice. Biserica este o casă de rugăciune în care trebuie să folosim autoritatea care ne este dată pentru a-i ajuta pe cei care sunt supuși încercărilor sau nu s-au dezvoltat încă în credință. Trebuie să-i înconjurăm cu putere sfântă pentru ca cel rău să nu-i distrugă. Acest lucru contează înaintea Tatălui nostru, căci e ca și cum I s-ar face direct Lui.
Oamenii pot crede atunci când sunt mângâiați își găsesc soluția la problemele lor. Totuși, acolo unde există eșec, descurajare și multă suferință, acest lucru nu se întâmplă. Cel mai rău lucru este că lipsa mărturiei va duce la tristețe. Tot ceea ce fac cei mântuiți trebuie să se întoarcă drept laudă către Cel Preaînalt, încurajând și pe alții să urmeze aceeași cale.
Când vor vedea Biserica răscumpărată cu sângele Mielului, unită în dragostea lui Dumnezeu, chiar și cei mai necredincioși vor căuta să fie printre cei mântuiți, pentru că, în afara lor, ceea ce predomină este disputa. Printre cei chemați să fie sfinți trebuie să existe numai har și deplină comuniune în Duhul Sfânt. În mijlocul nostru, Domnul trebuie să fie singurul care să domnească și să fie glorificat.
Poporul sfânt trebuie să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, având cunoștință despre marea taină care îi va face să trăiască și să-i ajute pe alții să se bucure de binecuvântări. De ce să lăsăm mizeria și lipsa de cunoaștere cu privire la viața noastră în Hristos, dacă suntem chemați să aducem autoritatea de Sus celor care suferă?

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares