Apostolul Pavel a fost folosit pentru a dezvălui ceva important fraților în Hristos din Efes, spunând că cei care duceau o viață de moravuri rele nu se pot întovărăși cu fiii lui Dumnezeu. Tovarăș este cel care locuiește cu noi și, prin urmare, ajunge să ne influențeze comportamentul. Nu trebuie să-i părăsim pe cei rătăciți; căci, altfel, cum îi vom evangheliza? Este drept să nu-i discriminăm, dar nu putem să fim prieteni cu ei.

De fapt, fiecare copil al lui Dumnezeu trebuie să fie un urmăritor al Creatorului, care, pentru că îi iubește pe toți, se străduiește să spună celor care greșesc să se pocăiască, pentru a nu fi aruncați în întunericul de afară (Matei 25, 30). Însă, acest lucru nu trebuie făcut cu un aer de superioritate, ci cu compasiune, pentru că scopul este de a-i face să înțeleagă Adevărul. Domnul chiar vrea să le dea păcătoșilor luminarea necesară pentru a fi mântuiți.

Poporul sfânt trebuie să umble în dragostea lui Dumnezeu, fără a se supune lucrării Iadului. Mesajul către omul în greșeală ar trebui să fie unul de avertizare. De continuă să practice nelegiuirea înaintea Celui Preaînalt, va merge la pierzania veșnică. Cine părăsește această lume fără să se fi împăcat cu Tatăl va fi aruncat în iazul care arde cu foc și cu pucioasă în veci de veci.

Este greșit să evitați să vorbiți cu cei nemântuiți. Trebuie, da, să-i căutăm nu pentru a-i face tovarășii noștri, ci pentru ca ei să se trezească din somnul păcatului, să creadă în Isus și să fie credincioși Lui. Putem vorbi despre dragostea lui Dumnezeu cu cuvintele sau faptele noastre. Apoi, odată mântuiți, aceștia pot fi tovarășii noștri.

Adevărații noștri tovarăși trebuie să fie slujitorii lui Dumnezeu din trecut sau cei de astăzi, deoarece avem multe lucruri de învățat de la ei. Fără îndoială, exemplele lăsate de eroii biblici sunt demne de urmat. Însă, nu putem lua drept exemplu faptele celor care nu au făcut lucrarea așa cum trebuie. Prin urmare, drept este să vă străduiți să împliniți înțelegerea făcută cu Dumnezeu, având drept Exemplu doar pe Isus!

Ce zici să fii precum Avraam, care și-a părăsit țara și s-a dus acolo unde l-a dus Domnul? Desigur, are multe lucruri să ne învețe. La fel Isaac, fiul său, a cărui frică sfântă de Dumnezeu l-a făcut pe Iacov să nu-și pună mâna asupra Laban, când simbria i-a fost schimbată de zece ori. Mai mult, Iacov însuși a fost credincios lui Dumnezeu în toate și, prin urmare, a fost ales să fie omul din care avea să descindă Mântuitorul.

Astăzi, există mulți alți slujitori care pot fi aleși ca tovarăși ai noștri. Exemplul lăsat de sfinți ne va ajuta să ne apropiem de Dumnezeu și să ne împlinim astfel chemarea, fără a ne rătăci. Principalul lucru este să umblăm cu Tatăl ceresc, bucurându-ne de prezența Lui, și nu să cădem pradă pierzaniei. Credeți, căci Dumnezeu vă va arăta cine este adevăratul Său slujitor.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares