Odată cu păcatul lui Adam, omul a murit în Duh și s-a îndepărtat de Dumnezeu. Fără convertire, nu se poate apropia de Domnul și nici nu poate birui asupra răului. Omul se poate, însă, elibera când învață ce să facă pentru a părăsi imperiul morții – primind pe Isus ca Mântuitor și înțelegând ce a făcut El pe cruce pentru om.

Dumnezeu dăduse lui Adam și tuturor urmașilor săi puterea de a stăpâni păsările cerului (demonii, în pilda semănătorului); peștii mărilor (apa, simbol al Cuvântului lui Dumnezeu) și, prin extensie, îngerii care fac lucrarea sfântă, putând determina ce vor, pentru ca aceștia din urmă să facă lucrarea. De asemenea, El le-a dat autoritate asupra animalelor târâtoare (creaturi microscopice care, atunci când intră în contact cu noi, ne dăunează sănătatea).

Odată cu căderea a venit și rușinea. Din stăpâni peste facere am devenit slujitori. Astfel, ne-am pierdut slava și capacitatea de a face ceea ce Îi place lui Dumnezeu. Cu toate acestea, odată cu lucrarea ce a fost făcută de Hristos în locul nostru, diavolul a fost despuiat de puterea pe care și-a însușit-o și cu care ne asuprea. Acum, fiind botezați în Duhul Sfânt, ni se dă înapoi capacitatea de a face tot ce este necesar.

Cererea omului a fost ca Domnul să ne dea viață. Totuși, acest lucru nu s-a putut face printr-o simplă hotărâre. Așa că Isus a trebuit să treacă prin moartea duhovnicească – despărțirea de Dumnezeu, care l-a făcut să strige pe Golgota: „Tatăl Meu, Tatăl Meu! De ce m-ai parasit?". Apoi, El a luat asupra Sa păcatele și suferințele noastre. Înfruntându-l și biruindu-l pe cel rău, împreună cu slujitorii lui și alte puteri infernale, Hristos a fost înviat, iar noi am fost înviați împreună cu El.

Prin mântuire, suntem înviați împreună cu Hristos. Primind pe Isus ca Mântuitor și Domn, dobândim puterea de a fi copii ai lui Dumnezeu. Astfel, nu mai e niciun blestem asupra vieții noastre și nici un impediment în a folosi Numele Său. În acest fel, distrugem fortărețele vrăjmașului și alte fapte rele. Suntem supușii lui Dumnezeu!

Dacă ești mântuit, puterea sfântă îți este la îndemână.

Dacă ai căzut în păcat, nu continua să te plângi și să crezi că nu vei mai fi niciodată al lui Dumnezeu. Trebuie doar să-ți mărturisești greșeala și vei scăpa de condamnare sau de ceea ce te desparte de Domnul. Așa că, odată ce ți-ai refăcut comuniunea, vei fi o nouă făptură!

Fiind înviorați, ne putem bucura din nou în Domnul. Bucuria Lui este puterea noastră. Astfel, nu trebuie să ne temem de nicio bătălie, căci vom fi mereu învingători. Dacă nu te-ai considerat niciodată mai puternic decât diavolul, este timpul să crezi în Scripturi. Cel mai tare îl învinge pe cel care, înarmat, își păzește propria casă. Cel mai tare ești tu, care crezi în Domnul (Luca 11.21,22).

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares