Cel mai bun Mijlocitor al tuturor timpurilor este Isus, care este cu Tatăl, pentru că El a fost Cel care a plătit prețul mântuirii noastre. Prin urmare, nu trebuie să ne fie frică să ne apropiem de Cel Preaînalt și să I ne deschidem inimile. Nicio apărare realizată prin îndrumarea Lui nu va fi ignorată. Cei care aud Evanghelia și cred ceea ce li se spune sunt iertați și mântuiți. Mijlocitorul nostru are puterea de a-i elibera pe cei asupriți de păcat.

Nu trebuie să păcătuim, dar dacă o facem, putem fi siguri că, dacă ne mărturisim greșelile, Dumnezeul cel credincios ne va ierta și ne va curăța de orice nelegiuire (1 Ioan 1:9). Lucrul cel mai nefericit este să vezi că un mântuit greșește, întorcându-se în cocina celui rău, după ce a fost spălat și născut din nou. Cu toate acestea, acesta poate fi recuperat dacă Îl face pe Isus Mijlocitorul său.

Cel mai mare păcat este să nu credem în capacitatea Mijlocitorului pe care Tatăl ni L-a pregătit și ni L-a numit să ne asigure iertarea. Cuvântul Mijlocitor este același cuvânt folosit pentru Mângâietor. Prin urmare, nu putem fi condamnați dacă am urmat ritualul pocăinței și am venit la Dumnezeu cu deplina asigurare a credinței și în Numele lui Isus. Oricine se pocăiește cu adevărat va fi iertat.

Acesta este mesajul dat de Domnul pentru a fi făcut cunoscut peste tot. Nu există nelegiuire care, fiind mărturisită Mielului lui Dumnezeu, să nu fie iertată. Așa că nu te lua după faptele omului pentru că era folosit de vrăjmaș. Mesajul nostru trebuie să fie ferm, astfel încât fiecare păcătos să poată dobândi credința necesară pentru a primi iertarea și viața veșnică.

Aceasta nu înseamnă că păcatul este ceva simplu, așa cum au crezut unii cărturari când L-au văzut pe Isus spunându-i paraliticului: Fiule, păcatele îți sunt iertate (Mc 2,5)! Ei au crezut că Învățătorul nu poate vindeca pe acel bolnav și că va face un truc. Ori, Domnul nu ar face niciodată asta. De fapt, nu vindecarea era cea mai mare minune, ci iertarea păcatelor.

Femeia prinsă în adulter, pe punctul de a fi ucisă cu pietre, nu numai că a scăpat de moarte, ci a fost iertată (Ioan 8:11). Ar fi putut fi însă condamnată, dacă ar fi fost dusă înaintea Mijlocitorului care nu pierde nicio cauză. Avem nevoie de El în orice moment, chiar dacă suntem acuzați că am greșit. Ori, El a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut (Luca 19.10), de aceea nu dă greș niciodată.

Iertarea trebuie să fie dată din inimă celor care s-au pocăit cu adevărat. Cu toate acestea, înainte de a spune că un om este iertat, trebuie să te asiguri dacă s-a pocăit sincer și vrea să-și schimbe viața. Sunt mulți oameni care nu au niciun scop și iau în râs lucrările lui Dumnezeu și, prin urmare, trebuie să petreacă mai mult timp sub îndreptare.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares