Cel Preaînalt îi avertizase pe copiii lui Israel asupra pericolului de a se amesteca cu popoarele din Canaan, dar aceștia I-au nesocotit sfatul sfânt. Un fapt asemănător s-a întâmplat cu unii membri ai Trupului lui Hristos în zilele noastre, din cauză că aceștia sunt de acord cu ceea ce fac cei rătăciți, îi sprijină și-i aprobă în ceea ce le place. Unde este diferența dintre omul sfânt și cel necredincios?

Națiunile din jurul nostru au plăceri și practici pe care nu ar trebui să le urmăm niciodată, pentru că sunt stăpânite de demoni. Simplul fapt de a învăța ceea ce practică ei este ca o invitație către aceste entități de a-și realiza voia cea rea ​​în familia noastră. Mare ne este responsabilitatea! Mai rău este că nici nu vrem să știm ce înseamnă să-ți păstrezi patul conjugal imaculat. Doamne, ai milă și îndurare!

Ca și israeliții, și noi am fost eliberați din robie, dar nu am arătat nicio considerație față de ceea ce ni s-a făcut. Avertismentele Celui Preaînalt nu ne mai ating. Păcatul moabiților ne încântă și am slujit dumnezeilor altor neamuri. În curând, vom fi stăpâniți de duhurile rele care îi înrobesc pe oamenii răi din întreaga lume. Unde vom ajunge oare, chiar de mărturisim că suntem mântuiți prin sângele lui Hristos?

Cine nu respectă pe Domnul devine slujitor al întunericului. Nu avem cum scăpa de sub domnia celui căruia ne supunem. Vezi ce a pus vrăjmașul în inima ta și fugi de asta; dacă nu o faci, în scurt timp, bucuria mântuirii va dispărea. Atunci vei vedea cât de mult doare să urmezi legile rele. Tot ce condamnă Dumnezeu este spre binele tău. De aceea, nu te lăsa biruit de rău (Romani 12:21).

Nebunia care pune stăpânire pe sufletul celor care se abat de la poruncile lui Dumnezeu îi determină să-și dea copiii diavolului. Nu sunt puțini cei care plâng după copiii lor care au adoptat homosexualitatea ca mod de viață, drogurile ca distracție și nu mai simt dorința de a se întoarce la sfințenie. Este timpul ca creștinii să se întoarcă la modul de viață al primelor lucrări, să se pocăiască de păcatele lor și să se împace cu Domnul. De ce oare s-au rătăcit?

Este clar că prețul plătit nu merită. Am văzut oameni care au fost ca stelele strălucitoare în mâinile lui Dumnezeu, dar astăzi, nu sunt decât resturi căzute în mocirla înșelăciunii, minciunii, furtului și practicilor necinstite. Fără îndoială, osândirea acestora a început. Dacă nu se pocăiesc cât de repede, vor vedea cât de rău este diavolul. Ei pierd ce e mai bun al lui Dumnezeu și se îndreaptă spre pedeapsa cea veșnică.

Cei răi nu-și dau seama că-și varsă sângele copiilor demonilor și, prin urmare, blestemul îi stăpânește și înrobește. Câte răni, dureri și dezamăgiri! Acolo unde ar trebui să existe bucurie, iubire, pace și alte atribute ale rodului Duhului sfânt, nu este decât neîncredere, înșelăciune, minciună și trădare. Încotro se îndreaptă acești „credincioși”? Cu siguranță nu în Rai. Pocăiește-te!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares