Nu este nimic mai bun decât să ai inima în pământ bun, fără pietre sau spini. Astfel, diavolul nu se poate amesteca în viețile noastre și nici nu ne poate conduce la îndeplinirea scopului său. Cuvântul lui Hristos trebuie să sălășluiască din belșug în noi, ca să putem cunoaște voia bună, plăcută și desăvârșită a Domnului (Romani 12:2). Cei mântuiți trebuie să vegheze și să se roage ca să nu cadă în ispită sau să fie biruiți de vrăjmaș.

Dacă Sămânța cade pe pământ bun, va aduce roadele pentru care a fost trimisă. Așa cum israeliții trebuiau să aibă grijă de pământul în care curgea lapte și miere, curățând solul, semănând sămânța la timp și având grijă ca buruienile să nu împiedice creșterea recoltei, tot așa trebuie să ne păstrăm inimile „curate” și „primenite”. Când Cel Preaînalt Își trimite ploaia, trebuie să semănăm Sămânța pentru a culege roadele mai târziu.

Nu există nimic care să rodească atât de mult ca Sămânța lui Dumnezeu. În funcție de credința folosită, producția va fi de trei mii la sută, cinci mii la sută și zece mii la sută, ceea ce nu ar fi niciodată posibil omenește vorbind. Cu Tatăl ceresc, răspunsurile vin întotdeauna la superlativ, căci El nu cunoaște lipsa sau imposibilul. Cei care cooperează cu El au luat decizia corectă.

Rodul bun se vede în viața lui Isaac, fiul lui Avraam, care, din cauza secetei, era în drum spre Egipt. Când a ajuns la jumătatea drumului, Domnul l-a oprit și i-a poruncit să nu se pogoare în țara aceea, ci să rămână în locul unde i-ar fi arătat El. Dacă tu, dragul meu cititor, ești în criză, nu te duce acolo unde frica de Dumnezeu nu există. Rămâi în locul pe care ți l-a arătat El și așteaptă-te la o recoltă bogată.

Isaac a ascultat de porunca sfântă, rămânând în pământul arătat de Cel Preaînalt și, când a semănat în același an, a cules de o sută de ori mai mult, adică exact zece mii la sută. Acest slujitor al lui Dumnezeu trebuie să fi simțit cât de bine este să ai încredere în Cel Atotputernic, pentru că, crezând, a avut randamentul niciodată obținut de vreun fermier. Numai cei care ascultă de Domnul văd slava Lui lucrând pentru binele lor. Tu asculți oare de El?

Exemplul lui Isaac ar trebui să inspire pe fiecare copil al lui Dumnezeu să asculte de Cel Preaînalt și astfel să le demonstreze celorlați că El este credincios. Un creștin cu probleme, aproape întotdeauna, este cel care trăiește departe de Cuvânt. Ori, Cuvântul ia locul absent al Domnului. Când Îl respectăm, Îl onorăm pe Cel Atotputernic. Astfel, puterea Sa imensă lucrează în favoarea noastră.

Este de ajuns să asculți Cuvântul și să-L primești, pentru că rodul bogat depinde de cel Atotputernic. Nu trebuie să plătim niciun preț pentru a ne bucura de viața îmbelșugată pe care ne-a dat-o Isus, în afară de a crede și de a urma sfaturile Cerului. Începe-ți rugăciunea, mărturisește-ți greșelile și păcatele, cere și primește iertare și trăiește biruitor.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares