Domnul este drept în toate privințele, așa că, dacă facem vreun rău unui om, trebuie să-l căutăm pentru a ne împăca cu el câtă vreme suntem cu el pe drum (Matei 5.25). La fel trebuie să ne purtăm dacă avem vreo datorie, pentru că dacă ajungem datori întru veșnicie, vom avea parte de osânda veșnică și nu vom putea pleca niciodată de acolo până nu plătim cel din urmă bănuț. Însă, cum vom plăti dacă, în acel loc, nu va fi cum?

Judecătorul drept „nu-și va pune mâna pe capul” nimănui, spunând că datoria a fost plătită. El a plătit răscumpărarea tuturor celor care au datorii, dar această iertare va fi acordată celui ce a greșit numai când el sau ea se va împăca cu pârâșul care a suferit pierderea financiară sau morală. Întrucât aceste reguli au fost date de Isus, nu există nici cea mai mică îndoială asupra faptului că e necesar să le respectăm. Ai greșit oare? Asigură-te că te-ai împăcat cu cel păgubit că să nu suferi consecințele pe vecie.

Dacă datoria este numai către Domnul, ea va fi iertată cu o mărturisire sinceră. Dacă a fost împotriva cuiva, este necesar să cauți persoana jignită pentru a te împăca cu ea. Astfel, va fi declarat nevinovat. Pentru că este drept, Cel Preaînalt nu va putea spune celui care a luat ceva de la un om să uite de datorie, pentru că este iertat. Trebuie să plătească până la ultimul bănuț; în caz contrar, infractorul nu se va putea dezvinovăți.

Același lucru se poate spune despre cel care comite adulter. Prin căsătorie, se fac jurăminte de fidelitate, respect și grijă în caz de boală sau necaz. Cu toate acestea, partea vinovată, care, pe lângă faptul că a fost infidelă, a adus în familie un copil născut în afara căsătoriei, va trebui să obțină iertare de la partenerul dezonorat. Citiți în acest sens Proverbele 6:20-24.

Potrivit Scripturii, în pilda bogatului și a lui Lazăr (Luca 16, 19-31), cine pleacă fără să-și fi obținut iertarea va fi pierdut pe vecie și nici măcar un deget nu se va mișca pentru a înviora limba celui nelegiuit în agonia sa. Isus nu a spus că Avraam l-a instruit pe cel bogat să aştepte ca sentinţa să-i fie împlinită, ca şi cum ar fi temporară. Condamnarea este veșnică. La Judecată, nu va exista dragoste, înțelegere sau îndurare.

Iertarea poate fi dată doar în viața din această lume. Când este mustrat, păcătosul trebuie să accepte faptul că a greșit și să facă numai roade vrednice de pocăință pentru a fi iertat (Matei 3,8). Dacă faci din nou nelegiuirea, va trebui să o mărturisești încă o dată. Dacă te-ai spovedit de 489 de ori, vei obține iertarea tot de atâtea ori, dar dacă, ultima dată, vei crede că nu mai ai nevoie să te mărturisești și să fii iertat, vei fi condamnat (Ezechiel 18:24).

Ce vei face oare tu? Dacă ai făcut ceva rău împotriva angajatorului sau angajatului, soțului sau oricărei persoane sau organizații, încearcă să te corectezi pentru a nu fi surprins de verdictul din Ziua Judecății. Dacă te vei împăca pe drum, veți fi absolvit de greșeli. Nu aștepta până în ultimul moment pentru a rezolva problema.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares