Au existat mai multe sfaturi pentru poporul lui Dumnezeu pentru a se elibera de filisteni. Pentru aceasta, Samuel l-a chemat la Mițpa. În tot ceea ce spune Domnul, există întotdeauna un motiv pe care îl vom înțelege abia mai târziu. Nu este nimic mai neplăcut decât să vezi un membru al bisericii dându-și cu părerea față de împlinirea unei lucrări duhovnicești. Dacă acest duh al neînțelegerii există în tine, scoate-l din inimă.

Călătoria până la Mițpa avea să fie lungă, grea și dureroasă, ca și cea făcută de mulțimea care, după ce L-a urmat pe Isus, s-a vindecat (Marcu 3,7-10). El a înmulțit pâinile și peștii doar când toată lumea s-a așezat în grupuri de câte 50 și 100 de oameni (Marcu 6:40-43). Nu contează cât costă să te supui poruncilor sfinte, pentru că, pe lângă faptul că Domnul merge mereu înainte și îți deschide calea, El îți oferă condițiile pentru ca tu să realizezi ceea ce a hotărât El.

După întâlnirea cu prorocul, israeliții au primit mai multe informații de la Cel Preaînalt. Nu vă plângeți niciodată să „urcați pe Munte” cu Stăpânul, pentru că, în acel loc, va avea loc un spectacol ceresc la care vor fi prezenți numai cei chemați și ascultători, așa cum s-a întâmplat cu Petru, Iacov și Ioan (Matei 17.1,2). Atâta timp cât Domnul îți îndrumă pașii, nu rata niciuna dintre instrucțiunile Sale, deoarece acestea sunt esențiale pentru ca să obții biruința.

Acel norod trebuia să scoată apă și să o verse înaintea Domnului. Poate părea ceva nebun, dar a fost un scop sfânt în acest fapt. Pentru noi, asta înseamnă că trebuie să „luăm” revelațiile Cuvântului, care ne sunt date din abundență, și să le aducem înaintea Dumnezeului nostru. Fă asta pentru tine și pentru cel ce este trimis de Domnul la tine pentru a-ți primi slujirea. Această apă vie îți curăță interiorul de toate relele care ar putea să mai fie în tine.

Lucrarea sfântă trebuie făcută după îndrumările Tatălui, iar aceasta va fi posibil numai dacă împlinim ceea ce spune El; prin urmare, nu le pune niciodată la îndoială și nici nu înceta de a le executa. Când considerăm că vreuna dintre poruncile Sale nu are valoare, Învățătorul tace. Cine este omul să spună lui Dumnezeu că ceva nu este bun sau nu are sens? De aceea, cine are poruncile și le păzește, își dovedește dragostea față de Domnul.

A fost o zi de smerenie, post și spovedanie. Oamenii adunați mâncau doar ceea ce le-a dat Dumnezeu. Deoarece era vremea pocăinței, își îndepărtau orice idei proprii sau orice rău rămăsese în ei. Făcând acest lucru, permiteau realizarea lucrărilor Celui Preaînalt în ei. Din când în când, ar trebui să-ți iei o zi pentru a face același lucru.

După ce s-au curățit de tot răul, acești oameni au fost gata să vadă manifestarea slavei lui Dumnezeu. Samuel i-a judecat acolo și astfel necazurile au fost rezolvate. Fie ca Domnul să ne judece și să ne dea puterea de a ne împăca cu cei pe care i-am jignit. Dacă vrei să fii izbăvit de dușmani, supune-te Tatălui ceresc.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares