Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare.
Luca 17.15
Nu contează dacă prilejul de a obține ajutorul sfânt se întrevede mai greu, așa cum a fost cu cei zece leproși, care au strigat după mila Sa, deși Învățătorul era departe când L-au văzut (Luca 17:12,13). Dacă nu ai reușit să te apropii la distanța potrivită și necesară, țipă de oriunde te-ai afla, pentru că Domnul îți va auzi strigătul de ajutor. Când a venit în ajutor leproșilor, El S-a făcut disponibil tuturor.
Este drept să ridici vocea și să strigi după îndurarea lui Dumnezeu, dar asta nu înseamnă să-ți mărești volumul vocii, ci credința pe care-o folosești. Faptul că Isus i-a ascultat pe acei leproși demonstrează că El nu încetează de a-i asculta pe ai Săi. Nimeni nu este lipsit de iubirea sfântă; cu toate acestea, păcatele omului îl despart de Dumnezeu și Îl împiedică să-i asculte cererile (Isaia 59:2). Așadar, dacă ai comis vreun păcat, cere-ți iertare Domnului.
Răspunzând rugăciunii acelui grup, Hristos ne-a arătat că va răspunde la rugăciunea oricărui individ, familii, grup sau întregii comunități. Taina este să strigăm cu credința care ne vine în inimă când auzim Cuvântul lui Dumnezeu (Romani 10:17). Prin urmare, dacă vreun membru al familiei este bolnav, cu probleme în familie, șomer, plin de datorii, sau pe cale de a păcatui, soluția este să strigi către Domnul, care îți va răspunde cu siguranță.
Scriptura nu arată pe Isus închizându-Și ochii, strângându-Și mâinile și întorcându-Se în timp ce poruncește duhului leprei să iasă din acei oameni. Învățătorul le-a poruncit pur și simplu să meargă și să se ducă înaintea preotului (Luca 17:14). Ungerea noastră nu funcționează dacă urmăm un simplu ritual de rugăciune, ci grație hotărârii pe care o luăm cu privire la cel ce ne cere binecuvântarea pentru a fi vindecat.
Cu siguranță, văzându-se sănătoși, s-au bucurat mult; însă, doar unul s-a întors să mulțumească lui Dumnezeu. Lipsa de recunoștință a fost observată la mulți a căror viață le-a fost salvată în mod miraculos. Oamenii nu înțeleg că dacă casa este goală, diavolul se va întoarce cu șapte draci mai răi decât el, iar starea lor va fi și mai rea (Luca 11:24-26). Ar fi bine ca cei care au fost vindecați să aducă o slujbă de mulțumire, aducându-și prietenii și rudele.
Isus știa ce făcuse, așa că i-a mustrat pe ceilalți nouă care nu au fost recunoscători (Luca 17:17, 18). El așteaptă același lucru de la toți cei care au fost binecuvântați. Nu contează dacă strigătul tău a fost pentru a găsi un document pierdut sau primi leacul unei boli. Minunea nu este o magie, ci o lucrare a lui Dumnezeu care te eliberează de sub stăpânirea satanică ce te pune să furi, să ucizi și să distrugi (Ioan 10:10a). Cine a primit un har ar trebui să fie recunoscător pentru el.
El l-a binecuvântat pe cel care s-a întors, dându-i cea mai mare dintre toate binecuvântările – mântuirea (Luca 17:19). Ceilalți doar s-au vindecat; însă, cei care au fost recunoscători au primit asigurarea de a-și petrece veșnicia alături de Învățător. Învățăturile biblice au scopul de a ne învăța să umblăm pe calea lui Dumnezeu. Prin urmare, fă-I cunoscută cererea și recunoștința ta.
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares