Este important să știi ce gândește și cum se poartă omul pe care-l ai drept învățător (1 Ioan 4:1). Mulți oameni nici măcar nu s-au convertit și dau lecții despre cum să te închini lui Dumnezeu și să obții cât mai multe binecuvântări, de la iertarea păcatelor și până la vindecarea bolilor. Lucrul trist este când un conducător pune pe un nou convertit la slujire și, prin aceasta, lucrarea lui Dumnezeu este batjocorită. Însă, ambii vor fi judecați.

Isus a fost încrezător și hotărât în tot ceea ce vorbea, pentru că păzea poruncile Tatălui (Ioan 8:28). Este evident că Învățătorul nostru, care a făcut toate lucrurile, era capabil să vorbească despre orice subiect, dar El aștepta porunca lui Dumnezeu să vorbească. Trebuie să avem și noi această smerenie. Când o hotărâre trebuie luată, caută mai întâi sfatul Celui Preaînalt.

Voia Celui Atotputernic este consemnată în Cuvântul Său. Este greșit cel ce nu urmează îndrumările Scripturilor și apoi strigă pentru a susține că reprezintă lucrarea sfântă. În primul rând, pentru că știe care este și, în al doilea rând, pentru că nu-l îndeplinește. Ori, acest om nu va găsi scuze în Ziua Judecății. Isus a spus că nu va judeca pe nimeni, dar cine o va face va fi chiar Cuvântul trimis de El (Ioan 12.47,48).

Cuvintele sunt precum semințele care, dacă sunt plantate, vor da rod. Ispitele cu care te confrunți, chiar dacă sunt identice cu cele pe care le-ai suferit, se dezvoltă în timp. Dacă dorințele greșite nu sunt alungate, ele vor crește și apoi vor fi considerate normale. Dacă le mustri, dar nu ies afară, roagă-te să scapi de ele (Matei 6,13); altfel, în scurt timp, te vor stăpâni.

Descriind frumusețea desăvârșită a Bisericii, scriitorul din Cântarea Cântarilor a spus că revelația ne-a fost dată ca vinul bun al Celui Preaiubit, care curge lin și fac buzele celor ce dorm sau care sunt vechi în credință să vorbească (Cântarea Cântărilor 7:9). Acest verset arată că ceea ce este necesar va fi descoperit poporului lui Dumnezeu. Înțelegerea dată de Dumnezeu în Cuvântul Său este adevărul în care trebuie să crezi.

Dacă credem, trebuie să ne strigăm încrederea în același duh de credință (2 Corinteni 4:13). Fără îndoială, nu suntem săraci, marginalizați și nici uitați de Domnul, ci reprezentăm poporul Său în acest veac și, ca atare, așa trebuie să continuăm. Ceea ce au realizat eroii credinței din vechime, putem și noi. De fapt, suntem capabili să facem mai mult decât ei și să egalăm sau chiar să depășim realizările Învățătorului (Ioan 14:12).

 Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic, căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele şi El m-a mântuit(Isaia 12:2). Nu ne lipsește nimic pentru a înfrunta atacurile vrăjmașului împotrivă-ne. Este suficient ca un creștin să creadă pentru ca lucrurile să se întâmple cu adevărat. Oricine este în Dumnezeu nu poate fi asuprit de nimic (1 Ioan 5:18). Chiar acum, eliberează-te pe vecie.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares