Isus a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. După ce a ieşit dracul, mutul a grăit şi noroadele s-au mirat.
Luca 11.14
Pildele lăsate de Domnul Isus sunt lecții prețioase, precum este și cea referitoare la vindecarea mutului, consemnată în Luca, capitolul 11, versetul 14. În această istorisire, Hristos ne-a arătat că, adesea, pierderea vorbirii nu este o problemă fizică, ci duhovnicească. Omul acela avea să vorbească din nou numai după ce duhul rău va fi scos. Cu această vindecare învățăm că soluția se află mereu în Isus.
Învățătorul a petrecut mult timp alungând demonii. Fără îndoială, El ne învață să ne purtăm în acest fel. Cu toate acestea, prin faptele noastre, ne îndoim de veridicitatea acestei învățături. Foarte puțini oameni în Dumnezeu au încredere în ceea ce a fost slujit prin vindecarea acestui mut, astfel încât crește mereu numărul creștinilor bolnavi, care trăiesc în păcat și fac tot felul de rele. Vina este a celor care nu cred pe deplin în Domnul.
Nu este suficient să fii politicos, să vorbești frumos și să te interesezi de starea oamenilor și a familiilor lor pentru a afla cum se descurcă. La necaz, un cuvânt de condoleanțe nu înlătură durerea pentru pierderea unei persoane dragi, și nici măcar un plâns pe umărul cuiva. Oamenii doresc și au nevoie de slujitori ascultători ai Învățătorului, care să alunge duhurile necurate, aducându-le la izbăvirea completă.
Când analizăm timpul verbal folosit în Luca 11:14, vedem că Mântuitorul nu a dat o poruncă rapidă și directă de a alunga răul. Când se consemnează că Învățătorul a scos un drac, se poate înțelege că El a avut dorința de a-l izbăvi pe om, poruncind dracului să iasă definitiv din acea viață și luând cu el toată suferința. Oricine învață de la Isus procedează în același mod.
Când dracul a ieșit, mutul a vorbit din nou. Aceasta ne arată că atunci când diavolul pleacă, răul provocat de el se termină. Este greu de crezut că duhul paraliziei a fost scos dacă persoana în cauză încă nu poate merge. La fel, dacă un bețiv se convertește, dar nu se poate opri din băut, sau unul ce a comis adulter își păstrează amanta. Domnul ne asigură: Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi (Ioan 8:36).
Trebuie să ducem pe om înaintea Celui Preaînalt pentru ca răul să-l părăsească cu totul, fiindcă atâta timp cât păcatul îi stăpânește viața, duhul rău se va afla în el. Oricine pretinde că este creștin, dar își dorește ceva contrar Cuvântului, trebuie să fie izbăvit. Indiferent ce poziție ocupă în biserică, dacă nu e eliberat, într-o bună zi ar putea fi folosit de cel rău într-o lucrare atât de stricată încât va aduce mari probleme și multă rușine Împărăției lui Dumnezeu.
Izbăvirea face ca mulțimea să se minuneze. Astfel, dintr-o dată, biserica se umple de oameni dornici de a fi izbăviți. Lucrarea trebuie să înceapă cu cei de la conducere, familiile lor și ceilalți membri ai adunării. Cum nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, vom avea o biserică puternică doar când toată lumea va fi izbăvită.
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares