Dacă poporul acesta se va sui la Ierusalim să aducă jertfe în Casa Domnului, inima poporului acestuia se va întoarce la domnul său, la Roboam, împăratul lui Iuda, şi mă vor omorî şi se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda.
1 Împăraților 12.27
Cel mai rău lucru este să lași ca mintea să-ți hotărască soarta. Odată cu păcatul lui Adam, Creatorul a trebuit să se îndepărteze de om. Fără El, care este Lumina ce ne lumineaă calea, rămânem fără să știm care este cea mai bună ieșire. Prin urmare, nu suntem capabili prin noi înșine să recunoaștem dacă ceea ce credem că este drept vine de la noi sau de la un duh necurat. Numai Domnul ne poate ajuta să discernem acest lucru.
Ieroboam a avut binecuvântarea Celui Preaînalt de a crea împărăția Samariei, dar nu-i păsa de unde îi venea frica. Astfel, când a poruncit să se facă vițeii de aur și să se dedice vrăjitoriei, s-a lăsat de fapt „inspirat” de un duh rău. Singurul mod de a nu fi călăuzit de un demon este să primești și să păzești poruncile Domnului; atunci, vom avea lumina necesară pentru a lua hotătâri înțelepte.
Omul trebuie să-și analizeze purtarea. Dacă originea sfatului nu este Cuvântul, trebuie refuzat. Înțelegerea dobândită prin ascultarea propovăduirii Cuvântului este glasul lui Dumnezeu care îți vorbește inimii. Dacă există vreo contradicție cu Scriptura și nu vine cu bucuria care să-ți cuprindă ființa, nu o lua în seamă. Duhul uman, simțind prezența sfântă, se bucură și știe de îndată dacă Dumnezeu este cel care îi vorbește.
Ce dezamăgire nu a provocat Ieroboam în Rai! Ar fi putut fi un al doilea David, dar pentru că a preferat păcatul, a fost mustrat de Dumnezeu. Același lucru s-a întâmplat cu mulți oameni puși de Cel Preaînalt într-o poziție de conducere sau pregătiți să fie o binecuvântare pentru umanitate. Dar, din păcate, dragostea pentru cel ce nu-ți este soț, lăcomia, grijile vieții și ambiția de a reuși i-au făcut pe mulți să se descalifice.
Nu te teme niciodată de nimic care nu vine de la Dumnezeu și nu asculta nici cel mai mic gând contrar Scripturii. Slujitorii Domnului nu vor fi niciodată făcuți de rușine; cu toate acestea, cei care se dedică propriilor interese sau ale rudelor, își dovedesc purtarea necorespunzătoare. Din păcate, sunt oameni care au fost pregătiți de Tatăl, dar s-au pierdut. Întrebarea este: de ce nu au fost credincioși?
Slujitorii cei ascultători îndeplinesc scopul Celui Preaînalt și, prin urmare, sunt imuni la răul dușmanului, cel puțin numai dacă nu se lasă călăuziți de el. Taina este una singură: să nu te abați de la planurile Domnului. Cine se dedică împlinirii poruncilor Celui Atotștiitor este pe calea cea bună, dar cel care Îl disprețuiește rămâne în păcat.
Așa cum îți simți sufletul, așa se și întâmplă. Vezi care-ți este motivul acțiunilor și fă doar ceea ce a venit cu adevărat de la Dumnezeu. Cine vrea să cunoască voia Domnului nu va fi niciodată în nesiguranță. În schimb, cei ce se lasă influențați de lume vor vărsa lacrimi amare întru toată veșnicia. Cui trebuie să te supui? Care-ți va fi soarta întru veșnicie?
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares