Dumnezeu îi îndrumă pe slujitorii Săi să se pregătească și apoi să vină pentru a-I sluji. Înzestrarea unui rob al Celui Preaînalt este realizată de Domnul prin înțelegerea ce i se dă. Va veni ziua în care Duhul lui Dumnezeu îl va duce și pe el în deșert, așa cum a făcut cu Isus. Apoi procesul va crește și dacă acesta și-a învățat lecția, nu va eșua. Este important să știi să te temi de Domnul.

Psalmistul nu era un lăudăros considerându-se calificat să ducă la îndeplinire ceea ce dorea Cel Preaînalt, căci învățase atât teoria, cât și practica, și era sigur că era capabil să împlinească planul sfânt. În credința noastră în Dumnezeu, trebuie să urcăm niște trepte, iar apoi, dacă nu cădem și suntem corespunzători, ne putem prezenta înaintea Lui. Drumul nostru este făcut din încercări, iar cei credincioși le vor răzbate.

Nu lăsa niciodată ca duhul îndoielii să-ți stăpânească inima. Dacă Domnul merge înaintea ta, nu trebuie să te temi când ești chemat la luptă. Cu siguranță, vrăjmașul se va strădui să te abată de la misiunea ta, strecurându-ți frica în inimă. Dacă răspunzi, vei cădea în mâinile lui, vei fi chinuit și asuprit. Cel care a fost pregătit și trimis de Tatăl trebuie să-și ia locul în luptă oriunde ar fi.

Oamenii care trec prin școala Duhului Sfânt cunosc importanța lucrării făcute de Cel Preaînalt în inimile lor. Aceștia nu cedează sub presiune și își strigă cu hotărâre vitejia. Mai mult, ei știu că la fiecare pas și în fiecare luptă trebuie să afle de la Domnul calea potrivită de a lupta. Asta nu este un lucru greu pentru cei care sunt tari în credința lor în Hristos, pentru că nu dau niciodată înapoi.

Iosif din Egipt a spus că visarea unui vis de două ori are loc pentru că lucrul respectiv a fost hotărât din partea lui Dumnezeu și El Se va grăbi să-l ducă la îndeplinire (Geneza 41:32). În urma acestui raționament, psalmistul s-a considerat ca fiind capabil. Aceasta ar trebui să fie atitudinea oricărui om care a fost atins de Lumina Domnului. El trebuie să fie echipat pentru a pune capăt aceleiași suferințe ce frământă viața altor oameni. Izbăvirea lor este ca o recunoaștere în acest fel de lucrare.

Așa cum credința psalmistului l-a determinat să spună că va cânta cântecul biruinței, tot așa și credința noastră ar trebui să ne îndemne la asta. Nu te ascunde, nu-ți fie frică de ceea ce s-ar putea spune. Sunt cazuri în care omul chiar încearcă, dar se lasă înșelat de sfaturile proaste ale câte unuia considerat o autoritate în domeniu. Nu există om mai capabil decât cel care a devenit un războinic viteaz condus de Duhul Sfânt.

Cei care trec de încercări și ies învingători merg în puterea Duhului lui Dumnezeu pentru a-și îndeplini misiunea. Ei au o înțelegere luminată și astfel știu că pot compune și cânta psalmi Domnului. Acești oameni vor străluci întru veșnicie, pentru că lucrările lor sunt făcute în Dumnezeu și după voia Lui.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares