Când am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit; cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele, căci după Numele Tău sunt numit, Doamne, Dumnezeul oştirilor!
Ieremia 15.16
Fii atent la cuvintele Domnului pentru a-ți îndeplini misiunea cu dăruire și desăvârșire; fără îndoială, El îți va oferi ceea ce este necesar pentru această sarcină. Ochii Lui sunt mereu ațintiți asupra celor drepți, cei care își ocupă locul în Hristos și apoi sunt gata pentru a asculta chemarea Lui. Dumnezeu știe ce au nevoie și, prin Cuvântul Său, le dă credință, putere și harul Său minunat.
Revelațiile Domnului ne hrănesc duhul și ne întăresc în luptă. Isus a spus că omul nu va trăi numai cu pâine, care este hrană pentru trup, ci și cu fiecare cuvânt ce iese de pe buzele lui Dumnezeu (Matei 4:4). Cine îl găsește și nu se hrănește cu el nu poate lua în stăpânire binecuvântările și nu are nicio autoritate de a mustra pe vrăjmaș sau de a-i înțelege lucrarea rea.
Veselia și bucuria sunt semne că inspirația a venit de la Domnul; la urma urmei, tot ce vine de la El este ușor și face mult bine sufletului nostru. O simplă revelație are puterea de a elibera pe cineva asuprit de gânduri rele, descurajare, neliniște, tristețe și disperare. Când omul este vizitat de Cel Preaînalt, își dă seama că suferința i-a fost ca un coșmar ce a trecut.
Cuvintele trimise de Domnul vin să ne îndrepte purtarea și să ne dea biruința asupra ispitelor. Este de ajuns să medităm la ceea ce a spus El și, în același moment, puterea Lui lucrează în viețile noastre. Cuvintele Sale sunt ca zorii care, potrivit Bibliei, când răsar, pun capăt strigătului nopții și aduc bucurie (Psalmi 30.5b). Când ceri lui Dumnezeu să-ți arate ceva din Scripturi, să fii atent. Nu exclude nicio revelație, oricât de mică.
Nu compara lucrurile duhovnicești cu cele firești, chiar dacă ceea ce ți s-a spus pare fără puterea de a-ți lua suferința. Nu spune ce crezi despre asta, ci slăvește pe Dumnezeu. Bărbații păcătoși din Sodoma, care au încercat să profite de îngerii Domnului, nu știau de posibilitatea de a fi nimiciți dintr-o simplă pocnire a degetelor. În acel moment, slujitorii lui Dumnezeu i-au orbit și a doua zi au trimis foc mistuitor asupra tuturor lucrurilor și oamenilor din acel oraș (Geneza 18:20–19:24).
Când El ne-a mântuit și ne-a făcut poporul Său, Cel Atotputernic a îngăduit să fim chemați cu Numele Său. Acest lucru este foarte important și cine are minte trebuie să fugă de înșelăciune. Dacă un om mântuit continuă să se joace cu păcatul, va ceda ispitei și va fi exclus de la mântuire, revenind la condiția de rob al diavolului. Ține minte: cel rău știe să încerce și, dacă nu ești vigilent, te va face să te simți diferit, gândindu-te că poți păcătui fără a risca să fii condamnat.
Dacă ne lăsăm mânați de greșeală, vom reveni să slujim diavolului, iar rătăcirea ne va fi totală. Dacă ai căzut în ispită, mărturisește-ți păcatul și primește iertarea lui Dumnezeu. Altfel, fii tare, căci ai fost făcut împărat pentru Domnul.
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares