Avertismentul dat de Domnul trebuie luat în serios, căci nimeni nu ar trebui să accepte să fie considerat nedemn de Isus; astfel, orice neascultare ne pune într-o poziție duhovnicească proastă și atunci cine va avea grijă de noi? Faceți totul astfel încât cel rău să nu vă aibă la mână. Străduiți-vă mereu să fiți considerați vrednici de a avea pe Isus ca Prieten și Mântuitor, pentru că nu puteți trăi fără El lângă voi.

Învățătorul nu vă cere să vă nesocotiți tatăl, mama, fiul sau fiica, ci spune că trebuie să-L iubiți mai mult decât pe cei care vă sunt dragi. Când dragostea pentru Dumnezeu este mai mică decât aceea pe care o simțim pentru oricine altcineva sau altceva, se întâmplă ceva foarte greșit în lumea duhurilor – suntem considerați nevrednici de a fi în legătură cu El. În Împărăția lui Dumnezeu, rămân doar cei care Îl iubesc pe Domnul mai mult decât pe oricine altcineva.

Femeia care I-a uns lui Isus picioarele a folosit un parfum de nard foarte scump. Iuda, trădător și hoț, a văzut că produsul este de mare valoare și s-a plâns, considerând a fi o risipă. El a făcut asta pentru că nu l-a iubit pe Învățător (Ioan 12:3-6). Când un „creștin” se plânge că trebuie să aducă jertfe în biserică, dovedește că nu iubește pe Tatăl, pentru că dacă L-ar iubi, ar face-o cu plăcere. Evanghelizarea celor rătăciți este ceea ce îi place cel mai mult lui Dumnezeu, iar darurile lui se întorc mereu înmulțite (Luca 6,38).

Este uimitor nu fac majoritatea părinților pentru fericirea copiilor lor. De exemplu, pentru ca ei să aibă un viitor mai bun, îi pun în cele mai bune școli. Nu spun că e vreun rău în asta, deoarece acționează astfel încât, atunci când sunt adulți, copiii lor să își poată obține un loc de muncă bun și să trăiască bine. Trist este că adesea nu se gândesc la fericirea lor veșnică, ci numai la cea prezentă. Însă, dacă acești copii nu Îi slujesc lui Dumnezeu, sunt sortiți pedepsei veșnice.

Cine iubește pe Isus investește în evanghelizarea familiei, a prietenilor și a oamenilor. Cei care Îl iubesc se duc în spitale, caută pe cei rătăciți să le vorbească despre mântuire și se străduiesc să dea o mărturie bună. Din păcate, sunt mulți cei care nu s-au născut din nou, autointitulându-se creștini și chiar „propovăduind” Evanghelia. Pentru cei care nu iubesc pe Mântuitor, câștigul financiar este mai important decât orice altceva. Dar pentru tine, ce înseamnă?

Isus l-a întrebat pe Petru dacă Îl iubea mai mult decât pe ceilalți ucenici, iar răspunsul a fost afirmativ (Ioan 21:15). Repetând întrebarea de trei ori, Petru a mărturisit că Isus știe totul (v. 17). Oricine a căzut în păcat trebuie să demonstreze că iubește pe Învățător. Astfel, dacă omul este căsătorit, trebuie să-și caute jumătatea și să-i spună ce a făcut; dacă este singur, trebuie să le mărturisească părinților. Dacă, drept scuză, spune că nu le va spune pentru că nu vrea să-i vadă suferind, nu iubește pe Domnul, căci El este Adevărul; prin urmare, nu este vrednic de El.

Dăruirea ta în lucrarea lui Dumnezeu dovedește dacă îl iubești sau nu pe Domnul. Cât de mult investești în evanghelizare? Ce faci personal pentru cei rătăciți? Când ești ispitit, care este răspunsul tău? Ești în stare să minți pentru a-ți „salva pielea” sau, dacă te lași înșelat, mărturisești și plătești prețul? Cum te-ai evalua pentru ceea ce faci pentru lucrarea sfântă?

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares