Domnul a făcut declarații importante despre noi în Scripturi. A spus chiar că ne-a primit ca pe niște copii, ceea ce este foarte important (Ioan 1,12); păcatele ne-au fost iertate și El nu își mai aduce aminte de ele (Ieremia 31:34); noi suntem moștenitorii Săi și împreună moștenitori cu Isus Romani 8:17); dacă rămânem sub aripile Lui, ne vom odihni la umbra Lui și nu ni se va întâmpla niciun rău (Psalmul 91). Dar una dintre cele mai importante este aceasta: am fost găsiți vrednici de El.

El a îngăduit să ni se încredințeze Evanghelia, care este puterea lui Dumnezeu. Astfel, puterea Lui este acum sub guvernarea și voința noastră. Deci, dacă aflăm din Cuvântul Său că ceva ne aparține, nu trebuie să mai așteptăm, ci să luăm în stăpânire acel lucru; pur și simplu este de ajuns să ni-l asumăm prin credința în Numele lui Isus. Nu mai există niciun motiv să suferim sau să așteptăm ca El să decidă într-o zi să ne audă, pentru că am fost dinainte binecuvântați.

Acum, suntem slujitori ai Noului Testament. Prin urmare, dacă dăm de cineva suferind, avem puterea de a nimici răul din viața acelui individ. Dacă El ne trimite undeva, ne ducem ca împuterniciți pentru a rezolva problemele acelor oameni; prin urmare, nu are rost să ne rugăm tot timpul pentru a încerca să convingem pe Domnul să ne binecuvânteze. Responsabilitatea este a noastră. Dacă nu vorbim, El nu poate împlini ceea ce a promis (Evrei 10:23).

Trebuie să vorbim așa cum vorbește El, și nu ca oamenii din lume, care sunt vânduți păcatului și, prin urmare, biruiți de dușman. Cuvântul nostru trebuie să fie întotdeauna „da, da” și niciodată „poate”, „cine știe” sau „nu știu” (Matei 5,37). Știm că am trecut de la moarte la viață și puterea Domnului lucrează în noi; prin urmare, nu este nimic de care să ne fie frică sau să ne îndoim (Ioan 5:24). La urma urmei, Tatăl L-a făcut pe Isus să locuiască în noi, iar aceasta este nădejdea slavei lui Dumnezeu (Coloseni 1:27). Nu este niciodată bine să-L superi.

Nu trebuie să fim pe plac oamenilor care nu cred în Dumnezeu sau dedicați altui crez. Misiunea noastră este să împlinim ceea ce El ne-a dat să facem: să ducem puterea Lui celor nevoiași și asupriți. Porunca lui este să-i ajutăm pe cei care suferă să găsească calea spre fericire. La urma urmei, Atotputernicul ne-a trimis să facem aceleași lucrări pe care a început Isus să le facă (Isaia 61). Avem o singură opțiune: să ne luăm după Învățător.

Faceți mereu plăcere Domnului, care ne-a iubit și ni S-a descoperit inimilor noastre. El ne-a chemat să-I continuăm lucrarea și, dacă nu ne ridicăm, nu Îi vom fi pe plac și asta nu este bine. Urmați-vă chemarea cu fermitate, căci Tatăl va fi cu voi oriunde vă va trimite El. Fiți curajoși și neînfricați, căci Cel Atotputernic nu vă va părăsi niciodată. Pe măsură ce veți merge pe urmele lui Isus, veți umbla pe un drum neted și drept.

Nu uitați că Dumnezeu vă pune inima la încercare; prin urmare, când apare vreo propunere de păcat, dați înapoi! Nici măcar nu vă lăsați inima să examineze o astfel de posibilitate. Dacă îl lăsați pe diavol să vă folosească, nu veți fi buni de nimic. Domnul poate folosi pe omul pe care l-a creat în Hristos numai dacă rămâne statornic în locul pe care l-a pus. Fiți înțelepți, este mai bine să umblați în Dumnezeu.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares