Nu ridicați pe niciun slujitor al lui Dumnezeu într-o poziție care nu este a lui. Cel Preaînalt folosește oamenii prin bunătatea Lui. Ilie a fost un om supus acelorași patimi care ni se întâmplă nouă(Iacov 5:17). Slava aparține Domnului și El nu o va da nimănui (Isaia 42: 8). Cei care au încredere în Domnul au datoria să se lase folosiți de El și, după ce au făcut tot ce li s-a poruncit, trebuie să se considere robi umili; cei care sunt considerați robi adevărați vor fi folosiți mai des.

Cea mai mare slavă a noastră este că suntem întotdeauna slujitori ai Celui Atotputernic. Am fost chemați să facem voia Lui; prin urmare, ar trebui să fim recunoscători și să nu ne lăsăm niciodată stăpâniți de sentimente rele, crezând că suntem diferiți de ceilalți oameni. Ceea ce ne deosebește este că ne primim cu bucurie poziția. Fără îndoială, Dumnezeu a fost foarte bun cu noi încredințându-ne o misiune.

Ce are omul de la sine pentru a da Celui ce este complet și desăvârșit? Chiar dacă Adam nu ar avea păcat, am avea nevoie de înțelepciunea și sprijinul Domnului pentru a trăi cu demnitate. Cuvântul pe care Cel Preaînalt i l-a dat lui Adam pentru ca acesta să nu mănânce rodul din pomul interzis avea puterea să-l ferească de ispitele care vor veni (Geneza 3: 3). Veți fi protejați de minciunile vrăjmașului dacă veți asculta de îndrumarea lui Dumnezeu.

Oricât de mult este folosit cineva de Cel Atotputernic, trebuie să-și amintească că va continua să aibă aceleași patimi care se întâmplă tuturor. Este bine de remarcat faptul că nimeni nu va fi promovat într-o clasă superioară decât cea a „sărmanilor muritori”; deci, de ce să lași vanitatea și mândria să-ți stăpânească inima? Dimpotrivă, dacă avem privilegiul de a fi folosiți pentru lucrări mărețe, umilința să ne fie cel mai bun lucru al nostru.

Suntem avertizați de prorocul Isaia că slava și lauda sunt prerogativele Domnului. El garantează că nu le va da nimănui și, prin urmare, cei care se lasă purtați de ispita de a se crede mai buni ar trebui să cugete la această afirmație biblică și să nu fie influențați de cel rău. Vrăjmașul știe că, dacă vă poate înșela, făcându-vă să vă simțiți drept cineva important, nu veți mai fi o cale pentru suflarea sfântă.

Adevărul este că slujitorii Domnului au încredere în El și, după îndeplinirea misiunii lor, trebuie să se roage să fie folosiți în alte lucrări. Așa cum Isus a fost în toate lucrurile ascultător Tatălui, și noi trebuie să-I dăm ascultare totală. Cea mai proastă atitudine pe care o putem avea este să ne însușim realizarea sau slava a ceea ce Dumnezeu spune, face și ne dezvăluie.

Nu lăsați niciodată mândria sau deșertăciunea să vă îndepărteze de poziția de slujitor al Celui Atotputernic; în caz contrar, El nu vă va putea folosi. Cei care se răzvrătesc vor pierde chiar și ceea ce au făcut. Reflectați întotdeauna la ceea ce ați făcut și, dacă observați vreo lucrare a dușmanului, intrați în rugăciune, pocăiți-vă și porniți cu hotărâre pentru a îndeplini voia deplină a Domnului. Fiți robul cel bun și credincios care va intra în odihna veșnică (Matei 25:21).

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares