Isus a spus că omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4: 4). Sunt mulți care, deși pretind că sunt creștini și merg la biserică, nu se pot hrăni cu Cuvântul sfânt. Nu este suficient ca masa servită în fața adunării să fie bună, ci trebuie să fii smerit - liniștit, blând, ascultător față de Domnul - astfel încât să ți se dea acces la toată mâncarea.

În Predica de pe munte, Domnul a subliniat importanța de a fi supus față de El și de a nu fi precum fiara sălbatică. El a spus că cei blânzi vor moșteni pământul (Matei 5: 5). Oricine își face propria voie, nu se închină Cuvântului sfânt și nici nu se supune atingerilor Duhului lui Dumnezeu și nu este găsit potrivit pentru această binecuvântare. Dar sunt mulți oameni liniștiți, care nu sunt blânzi, ci fără minte.

Una este să te supui lui Dumnezeu, și alta este să fii prost și să nu-ți cauți dreptul și să nu te străduiești să crești, dar să susții că totul este în regulă. Acesta nu este genul de om despre care Biblia spune că este blând. De exemplu, Cuvântul ne dezvăluie că nu era nimeni atât de blând ca Moise (Numeri 12: 3), și știm că „blândețea” lui nu permitea unui egiptean să facă rău unui israelit; și atunci, cu un singur pumn, Moise l-a ucis.

Cei care se supun Celui Preaînalt mănâncă pe săturate. Pentru ei, un singur verset devine o carte, o enciclopedie. În acest fel, când le este foame, Duhul lui Dumnezeu îi îndrumă prin Scripturi. Dacă au nevoie de un cuvânt pentru a scăpa de o ispită, de exemplu, Domnul face să li se împlinească acea promisiune; dacă este nevoie de vindecare, aceasta se întâmplă. Făgăduința Celui Preaînalt este că cei blânzi, ascultători moștenesc pământul, și nu cei ce se răzvrătesc.

Nu este de ajuns să fim smeriți și să profităm de masa îmbelșugată, ci este necesar să căutăm pe Tatăl ceresc. De fapt, Isus a fost clar când a spus că găsește numai cel care caută, primește numai cel care întreabă, iar ușa este deschisă numai celui care bate (Matei 7.7). Așadar, dacă sunteți cu duhul slăbit, nu aveți niciodată timp să căutați pe Domnul, nu citiți Scripturile și nu vă petreceți niciodată timpul în rugăciune, nu veți găsi pe Cel Preaînalt și, prin urmare, nu-L veți lăuda.

Domnul spune că inima - duhul - celor blânzi va trăi pe vecie. Nu va fi sfârșit pentru cei care știu să fie conduși de Duhul Sfânt. Prin urmare, asigurați-vă că faceți voia sfântă, că respectați planurile Celui Atotputernic și că nu vă puneți niciodată împotriva vreunui plan al Său. Fiți întotdeauna acolo unde a hotărât El și, astfel, veți vedea că atitudinea voastră a fost de o importanță fundamentală pentru fericirea voastră.

Când învățăm un lucru din Scripturi, trebuie să ni-l asumăm imediat. A fi smerit înseamnă a avea capacitatea de a învăța adevărul veșnic, de a trăi urmându-l și de a-ți îndeplini până la capăt dorința de a cunoaște pe Domnul și planurile Sale. Cei blânzi învață ce este necesar pentru a nu da greș niciodată, pentru că de vor să zidească un turn să nu ducă lipsă de nimic (Luca 14:28).

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares