Această afirmație a Domnului, făcută de apostolul Pavel, le oferă credincioșilor slabi și nehotărâți capacitatea de a nu fi influențați de minciunile diavolului. Nici nu se pune problema ca unii să fie privilegiați, iar alții neglijați. Fiecăruia i s-a dat același duh de credință, așa că niciun copil al lui Dumnezeu nu va eșua în misiunile care i-au fost încredințate. Diferența este dacă crezi sau nu.

Afirmația pe care o studiem nu lasă nici o îndoială asupra faptului că Domnul ne tratează la fel. Pe măsură ce învățați ce să faceți, nu vă lăsați induși în eroare că nu sunteți capabili să îndepliniți porunca sfântă. Fiind în același duh de credință, ți s-a dat capacitatea de a-ți îndeplini chemarea. Deci, fă totul pentru a face ceea ce ți se spune.

Biblia spune că Domnul a dat fiecărui om care a fost primit în Împărăția Sa o măsură de credință, iar duhul este același. Această măsură ne satisface nevoile pentru a putea îndeplini voința sfântă. Este posibil ca această măsură să fie mărită, deoarece ucenicii l-au rugat pe Isus să facă acest lucru și El nu a spus că așa ceva este imposibil. Ci, ca răspuns, El a afirmat că, dacă credința ar fi de mărimea unei semințe de muștar, ar putea dezrădăcina un dud pentru a-l sădi în mijlocul mării (Luca 17: 5,6).

Formula pentru dobândirea acesteia este să auzi Cuvântul (Romani 10:17). Răspunzând la întrebarea referitoare la puterea omului cu puțină credință, Învățătorul și-a îndemnat credincioșii să-și sporească credința. Deci, dacă simți că ai nevoie de o măsură mai mare, roagă pe Domnul să o mărească. Atunci El te va face să înțelegi mai bine Scripturile. Dar acest lucru nu se va face pentru plăcerea ta personală sau pentru un scop ascuns sau plin de egoism.

Oricine crede trebuie să îndrăznească, să alunge răul, să desfacă relele și să se declare biruitor. Cei care nu cred sunt tăcuți, supuși și suferă daunele pe care diavolul li le face. Viața duhovnicească funcționează prin mărturisirea noastră și prin afirmațiile pe care le facem despre ceea ce credem în Cuvântul sfânt. Isus nu avea nicio îndoială asupra faptului că El și Tatăl una sunt (Ioan 10:30). Cine se unește cu Domnul devine una cu El și, prin urmare, trebuie să fie fără teamă.

Dacă credem în ceea ce spun Scripturile, vom îndrăzni să cerem muntelui să se ridice și să se arunce în mare. Nu vom lăsa pe diavol să ne distrugă, să ne facă de râs sau să ne alunge din locul nostru în Hristos. Cei care sunt lași, dau înapoi și nu intră în posesia a ceea ce le aparține, vor avea de dat seama Domnului asupra faptului că nu folosesc darurile pe care le-au primit.

În sfârșit, având același duh de credință, putem face ceea ce a făcut Isus (Ioan 14:12). Exact asta a spus El că se va întâmpla în viața tuturor celor care cred în El. Nu există niciun motiv să ne lăsăm înșelați de minciunile diavolului, dacă suntem împlinitorii neprihănirii sfinte. De fapt, noi suntem neprihănirea lui Dumnezeu în Hristos Isus (2 Corinteni 5:21).

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares