Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. Degeaba Mă cinstesc ei învăţând ca învăţături nişte porunci omeneşti.
Matei 15.8,9
Cei care nu au botezul în Duhul Sfânt și nu trăiesc în sfințenie și în comuniune cu Domnul nu-L pot onora așa cum ar trebui. Tot ceea ce se face fără învățătura sfântă nu ajunge la Cel Preaînalt; prin urmare, este un lucru fără rost. Regele David a înțeles acest lucru și a spus că pricina laudelor sale este Domnul în marea adunare (Psalmi 22:25). Cel Atotputernic știe că toată lumea are nevoie de ajutorul Lui pentru a-L binecuvânta cu înțelepciune.
Isus a spus că cinstirea lui Dumnezeu cu gura, dar cu inima depate de El, este ipocrizie (Matei 15: 7); prin urmare, nu puteți primi acest fel de laudă. Pe de altă parte, nimeni nu trebuie să încerce să înalțe pe Domnul, pentru că El știe totul și, atunci când suntem dispuși să-I slujim, El ne inspiră. Lauda I-o aducem Lui, lucru care ne binecuvântează atât de mult. Faptul de a binecuvânta pe Domnul este mult mai mare decât credem.
A fi cu inima aproape de Cel Preaînalt face un bine extraordinar, pentru că nu vom fi asupriți de vrăjmaș, și nici nu vom fi afectați de ispitele sale. Când diavolul pregătește un atac împotriva vieții noastre și a familiei noastre, Dumnezeu îi desface tot planul. Cu Tatăl ceresc, nu vom fi niciodată atinși de săgețile infernale. Cu toate acestea, ceea ce ne lipsește adesea este de a-L căuta mai mult pentru a trăi aproape de El.
Când inimile noastre sunt aproape de Domnul, El ne va călăuzi în toate. Astfel, El ne va da tot ce este mai bun, ne va proteja de cel rău și chiar ne va înștiința despre planurile Sale. Ceea ce Domnul a planificat pentru noi să realizăm în această viață, dacă este înțeles și împlinit, ne va umple de binecuvântări. Cunoscând importanța de a locui în casa Domnului, regele David s-a luptat și s-a rugat pentru ca acest lucru să i se întâmple.
De ce să cinstim pe Domnul în zadar? Le place oare oamenilor religioși să se înșele? Problema cu oamenii religioși este mai gravă decât ne dăm seama. Credința care nu își are originea în Cuvântul lui Dumnezeu este în legătură cu învățătura acestei lumi, care este pământească și diavolească. Pentru a trăi aproape de Cel Preaînalt, nu este necesar să urmezi regulile religiilor și nici să exagerezi cu posturile și rugăciunile. Păstrează doar poruncile care ți se descoperă.
Câți oameni nu s-au dedicat celor mai diverse ritualuri, părăsindu-și tatăl și mama, renunțând la căsnicie, la cariera profesională pentru a se alătura unei anumite filozofii religioase? Toate acestea nu vin de la Învățător, pentru că, pe lângă faptul că nu sunt scrise în Scripturi, sunt de origine diavolească. Apoi, după ce trec anii tinereții, acești oameni își dau seama că nu s-au bucurat de lucrurile bune care există în lume, și că nici nu au făcut voia sfântă.
Dacă ai acceptat legile oamenilor, te-ai supus lor sau le-ai învățat, ți-ai irosit vremea degeaba. Nimeni nu va fi răsplătit pentru orice a făcut în afara planului lui Dumnezeu și, mai rău, unii vor fi pedepsiți. Va suferi mult cel ce face, se bucură sau predică - conștient sau nu – lucrul ce nu vine de la Domnul, ci de la vrăjmaș.
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares