În acest verset, apostolul Petru atrage atenția că Domnul știe să facă două lucruri. Dar, fără îndoială, El știe să facă totul. Însă, acest mod de a vorbi arată că Cel Preaînalt a hotărât să realizeze ceea ce este menționat în versetul amintit; de aceea, El nu Se va da în lături în a împlini ceea ce a determinat. Pe de altă parte, oamenii care nu cred sau nu le pasă de învățătura biblică vor suferi atacurile vrăjmașului, din cauză că faptele lor îi vor împiedica să fie cruțați de răutatea Iadului.

Pentru apostol, Dumnezeu știe să-i izbăvească pe evlavioși de ispită, un proces foarte bine construit de cel rău, în care slujitorul Celui Preaînalt se pierde. În unele cazuri, este atât de prins de vârtej, încât răul i se pare cea mai bună opțiune. Demonii încearcă să-l convingă să se gândească la ceea ce nu este îngăduit, iar el nu vede nicio ieșire. De aceea, cei mântuiți aflați sub ispită au nevoie de rugăciunile celorlalte membre din Trupului lui Hristos.

Nimeni nu este tentat că este rău, ci pentru că e bun. În ispită, diavolul face un efort uriaș pentru a-i arăta copilului lui Dumnezeu că situația nu este chiar așa cum a spus Domnul și că nu va exista nici o pedeapsă dacă acceptă unele dintre jertfele rele, sau chiar că asta îi va face bine. Sub ispită, omul se vede pe sine însuși ca o victimă și găsește motive pentru a fi necredincios, necinstit și rău. Până la urmă, diavolul a lucrat dinainte la celălalt capăt și, prin urmare, mulți cad în „povestea” sa.

Singura modalitate de a scăpa din ispită este să intri în rugăciune și să fii sincer cu Domnul, mărturisindu-ți faptele și cerând din toată inima ca El să te scape din acea situație. Oricine este sincer în strigătul său va primi răspuns, dar celor care se lasă amăgiți de minciunile diavolului, chiar de se prefac că nu le vor, când, de fapt, se bucură de ofertele întunericului, nu li se va răspunde. Așadar, fii întotdeauna sincer cu Dumnezeu.

Celălalt lucru pe care Cel Preaînalt știe să îl facă foarte bine este să păstreze pe cei nedrepți pentru Ziua Judecății. În acea zi, nu va mai fi îndurare. Oricine merge la Judecată își va primi condamnarea, care va fi veșnică. Din cele scrise de apostol, nimeni nu se va putea ascunde de Domnul, pentru că El știe să-i țină pentru chin pe toți iubitorii de nedreptate, pe care îi va pedepsi veșnic. Dar de ce să fii nedrept și să suferi pedeapsa cea veșnică?

Nelegiuiții au fost învățați să facă binele și aveau cunoștință despre voia sfântă, dar nu au făcut ceea ce li s-a spus. Ori, este foarte grav ca un om să fie călăuzit de Cel Preaînalt și să se lase amăgit de minciunile vrăjmașului, pentru că nu există nedreptate mai mare decât să disprețuiască ceea ce i s-a spus. Vezi dacă nu cumva te încadrezi în acest fel de oameni, pentru că dacă știi ce ți-a poruncit Domnul să faci și nu faci, pierderea ta va fi mare.

De ce să dai fericirea veșnică pe suferința care nu se va sfârși niciodată? Merită oare luată această hotărâre? Nu ar fi mai bine să mergi cu capul sus, știind că nu te vei simți niciodată vinovat, pentru că nu ai rănit pe nimeni și nu ai făcut decât bine? Cale de mijloc nu există, pentru că face rău cel ce știe să facă bine, dar nu îl face.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares