Purtarea plină de afecțiune este dovada cuiva care iubește cu adevărat. Este imposibil să înțelegem de ce unii frați în credință nu-și arată bunăvoința față de toată lumea și, mai ales, față de slujitorii în credința în Isus (Galateni 6.10). Lumea trebuie să vadă în noi aceeași purtare ca și cea a Fiului lui Dumnezeu. Astfel, cei răi vor ști că și noi am umblat cu Nazarineanul. Cei care nu au fost cu Mântuitorul nu pot vorbi despre dragostea Lui, pentru că nu-L cunosc (1 Ioan 4: 8).

Pavel a simțit durerile nașterii în încercarea sa de a-i conduce pe galateni la Hristos. Aceasta ar trebui să fie preocuparea fiecărui evanghelist față de cei rătăciți. Câte milioane de oameni nu trăiesc precum sclavi diferitelor practici ilegale? Acești oameni sunt importanți pentru Împărăția lui Dumnezeu, deoarece, odată mântuiți și curățați de păcatele lor, vor fi exemple pentru cei care nu au fost încă atinși. Evanghelia trebuie dusă tuturor.

Atâta timp cât copiii noștri duhovnicești nu sunt desăvârșiți în procesul mântuirii, va trebui să ne străduim și să simțim aceste dureri ale nașterii de câte ori este necesar, astfel încât să nu ne fie lucrul în zadar. Dumnezeu ne-a dat misiunea de a face ucenici, bărbați și femei, în care Hristos a luat chip și care nu-L fac de rușine pe Domnul - adevărați biruitori în lucrarea de căutare și mântuire a celor pierduți (Luca 19:10).

Hristos trebuie să ia ființă în noi, altfel ne vom pierde timpul în zadar făcând ceea ce ne-am închipuit a fi voia sfântă. Dacă un frate nu reușește să atingă înălțimea staturii plinătății lui Hristos (Efeseni 4:13), nu va primi revelația deplină a Mântuitorului. Prin urmare, poate fi folosit de diavol pentru a face de rușine lucrarea lui Dumnezeu. O astfel de persoană este un potențial pericol împotriva credinței noastre (Matei 18: 7). În consecință, este necesar să luptăm pentru ca cei născuți să fie desăvârșiți în credință.

Dacă nu nutrim același simțământ pe care l-a avut Domnul Isus, vom greși scopul misiunii noastre. Nu suntem credincioși pentru a arăta că biserica noastră este cea mai mare din oraș, că adunarea noastră este cea mai faimoasă, iar templele noastre sunt cele mai frumoase. Trebuie să ne dăruim Celui Preaînalt și să ducem revelația Cuvântului tuturor celor pierduți. Altfel, lucrarea Domnului nu va fi împlinită.

Trebuie să fim zeloși în îndeplinirea chemării noastre la Evanghelie. Nu este posibil să fim slujitori ai lui Dumnezeu și să ne purtăm ca robi ai vrăjmașului. Oricine se poartă rău cu poporul lui Dumnezeu nu este folosit de Duhul Sfânt. Numai cei care urmează dragostea sfântă construiesc un popor pentru Domnul. Adunările evanghelice nu sunt ca cele ale cluburilor sportive, care, împreună cu fanii lor, fac zgomot foarte mare.

Construim vieți și de aceea trebuie să facem tot posibilul pentru ca acești oameni să învețe să slujească Atotputernicului. Dacă nu suntem zeloși, nu vom sluji drept pe Isus. Lasă Duhul Sfânt să te folosească după modelul arătat de Hristos în slujirea Sa aici pe pământ. Trăiește și lucrează pentru ca Dumnezeu să fie proslăvit în tine.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares