O moştenire repede câştigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârşit.
Proverbele 20.21
Biblia spune în nenumărate rânduri că cei ce se grăbesc păcătuiesc. Când simți că ți s-a dat o binecuvântare, nu te grăbi să o iei în stăpânire. Una dintre misiunile Duhului Sfânt este să ne învețe despre ceea ce ne aparține în Hristos. Deci, este bine să vă consultați cu El despre cum și când să determinați realizarea unui lucru. Uneori, promisiunea trebuie îndeplinită mai târziu, iar alteori, când este dezvăluită.
Cine umblă în comuniune cu Domnul știe momentul și modul de a face ceea ce i s-a revelat. Așadar, pentru a nu greși, nu lăsa pe nimeni, nici măcar o minune, să te facă să știi dinainte ceea ce ți-a dat Dumnezeu sau să folosești orice altă metodă decât cea a Domnului. Cei care se grăbesc sau sunt dornici de a intra în posesia unui lucru pot nesocoti planul sfânt (Filipeni 4: 6).
Cei care nici măcar nu au auzit bine făgăduința și și-o însușesc fără îndrumarea sfântă nu procedează bine, deoarece poate încă nu au structura necesară pentru a gestiona bine ceea ce le va fi pus în mâini. Este drept să credem că tot ceea ce Domnul promite, El va face, însă este necesar să ne maturizăm în credință, pentru a nu acționa în pripă. Acest lucru se datorează faptului că puterea tinde să-i corupă pe cei care nu sunt îndeajuns de înțelepți pentru a fi slujitorii Celui Preaînalt.
Saul s-a ascuns pentru ca Samuel să nu-l poată găsi pentru a-l unge rege peste Israel. Cu toate acestea, mai târziu, a devenit gelos pe David și a căutat să-l omoare, deoarece totul indica faptul că David va prelua regatul în locul lui. Nu putem spune că Saul sau Samuel au acționat în grabă. Cu toate acestea, lipsa pregătirii duhovnicești este periculoasă pentru toți cei care primesc o promisiune, deoarece asumarea acesteia în pripă poate să nu fie un lucru bun (Eccleziast 3.1).
Conform învățăturii biblice, cel ce este nepăsător păcătuiește. Ceea ce spune Dumnezeu nu este pus în discuție, ci împlinit. El spune clar că nu este bine să intri în posesia unei moșteniri înainte de vreme. Chiar dacă totul indică faptul că ți-a venit timpul sau că alții vor încerca să te înșele, urmează procedura potrivită până când Duhul Sfânt îți dă semnalul verde. Cei care nu țin cont de sfatul sfânt vor vedea mai târziu că nu au făcut alegerea corectă. A urma călăuzirea sfântă înseamnă a umbla pe calea cea desăvârșită (Psalmi 18.30).
Pavel a vorbit despre o ușă mare care i-a fost deschisă (1 Corinteni 16.9). Dar, în loc să intre imediat pe ea, a început să se roage. Cel Preaînalt știe toate lucrurile care ni se vor întâmpla pe Pământ; din acest motiv, el ne-a dat Duhul Său ca să ne călăuzească. Cei care, fără a judeca, cred că un lucru este sfânt și trebuie asumat de îndată, vor putea mai târziu să se căiască amarnic. Însă, această pocăință târzie poate fi în zadar.
Domnul vrea ca tot ce este al nostru să fie binecuvântat. El nu ne-ar da niciodată nimic care să ne facă rău. Este necesar să simțiți sfânta Lui îndrumare pentru a face pasul corect. Deci, roagă-te în fiecare prilej ce ți se dă. Când înțelegi de la Dumnezeu că este momentul, mergi înainte! Cu toate acestea, dacă sfatul sfânt este de a aștepta, ascultă de el!
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares