În lucrarea lui Dumnezeu nu poate exista invidie și nici lăcomie. Cel mai bine este ca omul să-și lase deoparte propria voie și să nu ia hotărâri ce îi par potrivite. Mai mult de atât, nu trebuie să se sfătuiască cu maeștrii în științele oamenilor pentru a-l ajuta cu cunoștințele sale științifice. Până la urmă, marketing-ul în biserică și folosirea oricărui sfat uman nu face decât să încurce lucrarea Duhului Sfânt.
Toată lumea trebuie să lucreze pentru ca cei rătăciți să afle calea mântuirii, păcătoșii să fie îndreptați, iar cei în nevoi să-și primească binecuvântările. Exemplul a fost dat de Domnul Isus prin lucrările pe care le făcea în apostolia Lui pământească. În Cuvintele Sale, putem vedea voința Tatălui. Prin ele, primim putere pentru a lupta împotriva forțelor vrăjmașului și a le birui.
Ne putem ajuta aproapele numai prin darul pe care Tatăl ni l-a dat. În mod suveran, El ne acoperă cu darurile Sale pentru a-I împlini scopul. Nu avem puterea de a hotărî ce este de făcut la secerișul Domnului, în afară de a ne supune spuselor Sale. Chiar dacă inima ne este afectată de suferința cuiva, numai cu ajutorul sfânt vom avea succes în încercarea de a-l ajuta. Începutul și sfârșitul lucrării vin de la Dumnezeu.
Important este de a duce Cuvântul tuturor oamenilor, iar semnul că am ajuns până la ei are loc prin primirea Evangheliei. Cine este de acord să fie folosit de Domnul nu se îndoiește niciodată că El a fost Cel ce l-a chemat. Când Dumnezeu pune un individ în contact cu noi, El ne-a dat puterea de a-l ajuta. Trimisul Domnului trebuie să vorbească și să se poarte așa cum El ar fi făcut dacă S-ar fi aflat în locul lui.
Când au sosit apostolii, au văzut minunile pe care Domnul le făcea prin Filip și, de îndată, au început să le facă cunoscute poporului. Nevoia cea mai mare din acel moment era ca cei nou convertiți să fie plini de Duhul Sfânt. Ei i-au învățat, s-au rugat pentru ei și și-au pus mâinile peste ei pentru a fi plini de puterea cerească. Domnul a onorat lucrarea acelor robi și mulți convertiți s-au umplut de Duhul Sfânt.
Împărăția lui Dumnezeu va ajunge până la ei când Filip a vestit pe Domnul Isus și, cu botezul în Duhul Sfânt, ministrat de apostoli, a avut loc noua naștere. Astfel, au început să facă parte din Trupul lui Hristos. Oricine a primit pe Isus drept mântuitor trebuie să caute deplinătatea Duhului, căci astfel procesul său de convertire se desăvârșește.
Dovada că Împărăția lui Dumnezeu sosise a fost izbăvirea îndrăciților, lecuirea suferinzilor și realizarea marilor minuni. Când Împărăția ajunge la oameni, demonii sunt dați afară, iar Tatăl înfăptuiește minunile Lui. Înțelepciunea apostolilor a făcut ca marea bucurie ce va cuprinde Samaria să nu fie irosită.          

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares