Marea noastră problemă este că trăim în trupuri ce nu au fost răscumpărate. De aceea, trebuie să stăm de veghe și să ne rugăm; căci, trupul fiindu-ne slab, putem cădea în păcat. Atâta timp cât lumina nu vine, prin care vom fi schimbați, trebuie să ne străduim să nu cădem în mâinile vrăjmașului. Sfatul biblic este: Astfel dar, cine crede că stă în picioare să ia seama să nu cadă. (1 Corinteni 10.12). Nu trebuie să ne alarmăm față de asta, căci, de ar fi fost greu să ne țină în picioare, Domnul ar fi făcut ceva mai mult pentru noi.

Pavel a spus că gemem în noi înșine, așteptând răscumpărarea trupurilor noastre (Romani 8.22,23). Nu știm cât timp a rămas pentru ca asta să se întâmple, dar este sigur că va avea loc. Cum am spus deja, asta nu trebuie să fie un motiv de deznădejde, fiindcă Cel Preaînalt nu va îngădui să fim ispitiți peste puterile noastre, ci, cu grijă, El ne va da scăparea (1 Corinteni 10.13). De aceea, putem înainta pe cale liniștiți și încrezători în făgăduințele Sale.

Este clar că, odată ce trupul nu ne este răscumpărat, avem anumite limite față de multe lucruri și, de aceea, trebuie să stăm de veghe pentru a nu cădea în ispită. Asta este ceva ce trebuie să facem; în caz contrar, ne vom îndepărta de Dumnezeul nostru și, atunci, nu ne vom mai afla în comuniune cu El. Obișnuim să petrecem un an întreg căutând pe Domnul și, într-o fracțiune de secundă, să cădem în păcat.

Alt fapt adevărat este că, fără prezența, sfatul și ajutorul Duhului Sfânt nu vom reuși să aducem mărturia credinței noastre cum trebuie. Niciun creștin nu ar trebui să se confrunte cu vreo problemă, căci rezolvarea oricărui lucru se află în Numele lui Isus, Domnul nostru. Avem dreptul de a invoca acest Nume pentru a scăpa de orice nelegiuire. Numele lui Isus ți-a fost dat pentru ca să-L folosești cu credință.

Va fi minunat când va avea loc transformarea trupului nostru întru slava sfântă (Romani 8.11). Atunci, vom fi după asemănarea Celui Preaînalt și Îl vom cunoaște așa cum El ne cunoaște. Astfel, bolile noastre vor lua sfârșit, problemele își vor găsi rezolvarea și, până la urmă, vom ajunge în lumea lui Dumnezeu pentru a nu o mai părăsi niciodată. Ziua învierii trupului nostru va face diferența dintre această viață și cea veșnică, unde vom domni pe vecie cu Tatăl ceresc.

Așa cum oamenii din Vechiul Testament au nădăjduit la venirea Fiului lui Dumnezeu pentru a-i scoate din lumea morților și a-i strămuta în Rai, și noi ne aflăm în așteptarea acestei zile minunate în care vom ajunge în Împărăția unde diavolul nu va intra niciodată, unde nu vor exista boli, dureri și nicio lucrarea a vrăjmașului – Împărăția lui Dumnezeu.

Fără nicio îndoială, alături de Isus, vom plânge mult, dar vor fi lacrimi de fericire. Astfel, ne vom găsi mângâierea la toate păcatele. În acea zi, Domnul va fi îndeplinit tot ceea ce a promis. Nu va exista făgăduință ce va rămâne neîndeplinită și, în același timp, nu vom fi niciodată ispitiți de vrăjmaș, ci vom trăi în Împărăția lui Dumnezeu.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares