El şi-a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel şi, dintre toţi împăraţii lui Iuda, care au venit după el sau care au fost înainte de el, n-a fost niciunul ca el.
2 Împărați 18.5
Există obiceiul de a scrie pe piatra de mormânt ceva ce poate aduce mărturie despre felul de viață al celui răposat. Despre Ezechiel, împăratul lui Iuda, s-a spus că, dintre toți împărații, nici înainte și nici după el, n-a fost niciunul ca el. Dacă toți robii lui Dumnezeu s-ar strădui pentru a se poate scrie la fel de bine despre ei, lumea ar fi mai bună, iar lucrarea lui Dumnezeu s-ar mări mult.
Nu este de înțeles cum cineva care a cunoscut dragostea lui Dumnezeu să nu se încreadă în El din toată inima. Cine o face dovedește că este recunoscător să creadă în Domnul ce lecuiește, mântuiește și ocrotește. De ce oare să încetezi de a te încrede în Cel Preaînalt, fiind astfel expus atacurilor vrăjmașului (Psalmi 97.10)? Împărații dinaintea lui Ezechiel nu au aflat cât de mult Dumnezeu i-ar fi putut iubi.
În același fel, creștinul ce dă atenție plăcerilor trupești, necredincios și neglijent, nu reușește să fie auzit de Dumnezeu. Unii, văzând cum cei credincioși și neprihăniți au o viață de belșug, se întreabă de ce Tatăl ceresc nu le vine în ajutor, după cum face cu robii adevărați. Drept este că suntem iubiți în aceeași măsură în care iubim pe Domnul. Cine vrea să aibă o viață mai bună, să fie ocrotit împotriva răului și să trăiască sub ocrotirea minunată a Domnului trebuie să-L iubească din toată inima.
Sanherib, vicleanul împărat al Asiriei, a năvălit împotriva împărăției lui Iuda. El a crezut că, cultul ce se închina acolo Domnului era precum celelalte ce erau practicate de alte popoare închinate dumnezeilor neadevărați, rezultat al minții omenești. Însă, în Iuda, el a întâlnit un împărat ce slujea într-adevăr Dumnezeului celui adevărat și un prooroc ce a cunoscut pe Domnul. Într-o singură noapte, Sanherib a pierdut 185 mii de soldați, uciși de un înger al lui Dumnezeu.
În grădina Ghetsimani, Domnul Isus a spus că, dacă ar dori, S-ar ruga Tatălui și I s-ar pune la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri (Matei 26.53). Robii lui Dumnezeu, la necaz sau la nevoie, se pot ruga și Cel Preaînalt le va trimite atâția îngeri cât sunt necesari pentru a fi ajutați. Un singur înger a nimicit oștirea împăratului Asiriei. Ceea ce ne învață această întâmplare este că este de ajuns ca Domnul să ne trimită numai unul dintre îngerii Săi, iar lucrarea va fi realizată cu desăvârșire.
S-ar fi putut povesti multe fapte despre Ezechiel, dar pilda cea mai mare este că acest conducător se încredea în Cel Atotputernic într-un asemenea mod încât nu a mai existat nimeni la fel ca el atâta timp cât Iuda a fost o împărăție. Fie ca să se vorbească și despre tine la fel, căci asta va fi ca o mărturie că ești un rob ce știe să audă pe Tatăl și să-I slujească cu adevărat. Chiar dacă preaiubitul cititor nu este un fiu ce a adus bucurie Celui Preaînalt, ce n-ar fi să înceapă să fie așa chiar acum?
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares