Experiențele lui David sunt tot atâtea pilde pentru a nu greși pe calea credinței creștine. Primind pe Domnul Isus drept Mântuitor, am fost izbăviți de sub puterea întunericului (Coloseni 1.13); însă, fiind încă în lume, avem nevoie de lumină și adevăr pentru a ajunge înaintea Celui Preaînalt. Numai atunci, vom putea merge la altarul lui Dumnezeu, care ne este bucuria. Odată ajunși acolo, vom reuși să-L slăvim cu ”instrumentul” la care El ne-a învățat să cântăm.

Viața păstorului ce a devenit împăratul Israelului este plină de încercări doborâte și, scriindu-le, el a fost folosit ca prooroc. Duhul Sfânt l-a făcut să consemneze ceea ce i-a fost învățat, pentru ca și noi să știm lua cărările cele de succes. Acesta este motivul pentru care scopul nostru trebuie să fie mereu acela de a mulțumi Domnului în toate cele. Mai mult de atât, pentru a fi plini de reușită, este de ajuns să facem ceea ce Scripturile ne învață, căci sfatul pe care Biblia ni-l dă este mereu sigur și drept.

Izbăvirea noastră de sub puterea întunericului a avut loc în momentul în care am primit pe Isus drept Mântuitor și Domn. Când luăm hotărârea cea mai importantă din viață, ne încredințăm Mai Marelui Păstor, primim puterea de a fi copiii lui Dumnezeu (Ioan 1.12). Astfel, cu lumina pe care sfântul Cuvânt ne-o dă, suntem schimbați din slavă în slavă și, astfel, acoperiți de Hristos, până când El se întrupează în noi (2 Corinteni 3.18).

Cu toate acestea, deși suntem copiii lui Dumnezeu, din cauza faptului că suntem în lume, suntem ispitiți în toate lucrurile (Ioan 16.33). Bine este când creștinul nu acceptă ademenirile rele și, astfel, să nu cadă în păcat, putându-se apropia de altarul Tatălui. Asta este simplu de făcut; este de ajuns să urmezi învățăturile biblice. Lumina grație căreia nu cădem în păcat – credința – vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos (Romani 10.17). În același mod, vine cunoașterea Adevărului, ce izbăvește cu desăvârșire (Ioan 8.32).

Astfel, odată ce ne însușim lumina și adevărul, putem să mergem înaintea Celui Preaînalt. Ori, când privim fața lui Dumnezeu, suntem luminați, întăriți și sprijiniți în tot ceea ce cerem sau gândim noi (Efeseni 3.20). Așadar, încearcă să te apropii de Domnul, și vei descoperi că poți merge drept. Din această cauză, niciun bun nu-ți poate fi luat.

Ai nevoie să crești în viața duhovnicească într-atât încât Tatăl ceresc să-ți fie bucuria. Poate până acum El a fost un Dumnezeu ce te poate ajuta; însă, când ești în fața Domnului, vei vedea că te așteaptă mult mai mult decât ți-ai putut imagina. Astfel, buzele tale vor putea să-L slăvească cu ”instrumentul” la care El te-a învățat să cânți.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares