Este oare judecata lui Dumnezeu mai puțin dreaptă decât cea a omului ? Fără îndoială că nu ! În ceea ce privește dreptatea sfântă, Adevărul este arătat, mărturisit și primit de toate persoanele implicate, inclusiv cele judecate. Aceasta s-a întâmplat în istorisirea despre păcatul lui David prin adulterul comis cu Bat-Șeba: deschizându-și inima potrivit credinței în Duhul Sfânt, psalmistul ne-a dat niște sfaturi bune despre ceea ce trebuie făcut cu adevărat pentru a ne reface comuniunea cu Domnul.

Psalmistul începe Psalmul 51 cerând milă după bunătatea Domnului, căci știa că bunul Dumnezeu va face uz de îndurarea Sa ca să fie iertat. Rugăciunea afost atât de puternică încât Duhul Sfânt l-a îndemnat să o consemneze. Regele a implorat ca fărădelegile să-i fie iertate după îndurarea sfântă. Cine urmează sfatul Tatălui primește un răspuns favorabil.

David a cerut lui Dumnezeu să-i șteargă tot păcatul. În același fel, nu lăsa ca vreun rest de greșeală să-ți rămână în inimă. Dacă există căință, însă, de îți rămâne nădejdea cum că într-o bună zi, cine știe, vei fi corespunzător, prin faptul că rămâneți amândoi văduvi și, astfel, vă puteți bucura împreună de o relație sănătoasă prin căsătorie, atunci nu vei fi iertat fiindcă aceasta va fi un semn că răutatea există încă în sufletul tău.

Psalmistul dorea să scape de păcate și, de aceea, nu a ascuns că inima a greșit și a început să se roage la Dumnezeul cel sfânt. Niciodată să nu-ți ascunzi păcatele de Domnul, căci, de o faci, vei face un păcat și mai mare – cel al minciunii. Nu încerca să înșeli pe Cel Atotștiutor, și nici pe cel ce l-ai nesocotit, fiindcă știi răul pe care l-ai făcut. A mărturisi înseamnă să-ți câștigi înapoi nevinovăția.

David a fost sedus de Bat-Șeba. Ea nu era chiar o mironosiță când s-a îmbăiat la vedere cu ușile deschise. Astfel, ea a fost răspunzătoare de tot ceea ce s-a întâmplat după îmbăiere. Însă, Duhul lui Dumnezeu l-a convins pe împărat să nu cadă în păcat. Psalmistul a spus că era păcat numai împotriva lui Dumnezeu, căci a făcut ceea ce era rău înaintea Domnului. De fapt, David știa că acel lucru era interzis.

Am fost făcuți în nelegiuire, iar lumea zace în cel rău (Psalmii 51.15; 1 Ioan 5.19). Nașterea ni s-a făcut prin păcat, însă, primind pe Isus drept Mântuitor, suntem izbăviți de orice înșelăciune și vom îndeplini condițiile de a primi sfințirea, fără a mai cădea în păcat. Cine păcătuiește și ascunde ceea ce face comite un păcat și mai mare; însă, cine mărturisește și încetează de a mai păcătui este iertat de Domnul, care îi dă prilejul de a se afla în comuniune și de a deveni neprihănirea lui Dumnezeu în Isus Hristos (2 Corinteni 5.21).

Bine ar fi ca niciodată să nu cazi în păcat. Însă, de asta s-a întâmplat, du-te în genunchi înaintea Domnului, mărturisește-ți păcatul și nu te mai lăsa amăgit de minciunile vrăjmașului. Mai mult de atât, de ai nesocotit pe cineva prin păcatul tău, împacă-te cu acest om, căci este cu totul curățit numai cine face pace cu desăvârșire. Fii izbăvit cu adevărat!

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares