După ce ne-a dat buna vestire că cel ce este în Hristos este o făptură nouă, că lucrurile vechi au trecut și toate lucrurile s-au făcut noi (2 Corinteni 5.17), Duhul Sfânt ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos prin lucrarea pe care El a făcut-o pe cruce și, astfel, totul a fost făcut din nou. Așadar, omul ce se convertește se naște din nou și nu mai trebuie să sufere pentru păcatele cele vechi.

Cuvântul împăcării ne-a vestit tuturor că, așa cum Tatăl se află în Hristos, împăcând lumea cu El însuși și iertându-i păcatele, tot așa El este în noi ca să facem aceeași lucrare. De aceea, nu putem propovădui alt mesaj, căci ar fi neadevărat. Buna Vestire pe care trebuie să o dăm celor rătăciți este aceeași pe care apostolii o dădeau. Oamenii trebuie să știe că este ușor să fii mântuit, căi este de ajuns să intri prin Ușa, ce este Domnul Isus (Ioan 10.7,9).

Cel Preaînalt ne-a făcut ambasadorii Săi, folosindu-ne pentru a-i avertiza pe cei rătăciți asupra primejdiei ce îi paște fără mântuire. Așadar, misiunea noastră este de a-i îndemna pe toți să se împace cu Dumnezeu. Însă, totul trebuie făcut prin credință, fără nicio suferință, din moment ce Domnul a zămislit pe Fiul Său, ce nu a cunoscut păcatul, să Se facă păcat pentru noi, ridicându-ne prin Isus să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El (2 Corinteni 5.21).

Preocuparea noastră trebuie să fie aceea de a atrage oamenilor atenția de a nu fi primit în zadar harul lui Dumnezeu. Făcând asta, devenim lucrătorii Săi (2 Corinteni 6.1). Acest lucru este foarte important, fiindcă este prilejul pe care cei nemântuiți îl au de a se izbăvi de mânia viitoare – ziua mântuirii, când niciunul dintre fiii lui Dumnezeu nu va fi respins (2 Corinteni 6.2). Astfel, nu este vreme mai potrivită decât aceasta pentru a fi mântuit de orice lucrare a răului.

Fiind slujitorii lui Dumnezeu, trebuie să fim demni în toate cele. Nu ne putem pierde răbdarea, și nici să fugim de suferințe. Astfel, nu ne putem împotrivi de avem de trecut prin necesități și neliniști, sau să fim pedepsiți cu biciuirea și să mergem în închisoare din dragoste pentru lucrarea sfântă. Comportamentul nostru trebuie să fie exemplar înaintea răzvrătirilor, în lucrările pe care le avem de făcut pentru a duce Lumina celor rătăciți, în veghe și la adunările de rugăciune și post pentru ca viața noastră să slăvească mereu pe Domnul.

Mai mult de atât, purtarea trebuie să ne fie mereu cinstită, cu înțelepciune, răbdare, bunătate și dragoste adevărată, călăuzită de Duhul Sfânt. Trebuie spus Cuvântul adevărului, folosind puterea lui Dumnezeu pentru a lupta cu armele neprihănirii (2 Corinteni 10.4), atât cele ofensive, cât și cele defensive. Astfel, va conta câtuși de puțin de suntem onorați sau nu, vorbiți de rău sau de bine, căci, chiar de suntem considerați a fi nedrepți, vom fi adevărați înaintea Tatălui, fiind, în toate lucrurile, modele de bună purtare.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares