Isus avea obiceiul de a merge în sinagogi – unde evreii se întâlneau pentru a se ruga și auzi propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu – și, acolo, Își îndeplinea misiunea, făcând voia Tatălui. El a arătat că puterea dată nouă nu trebuie doar păstrată, ci pusă la lucru. Noi toți, cei care am fost mântuiți și acoperiți de Sfântul Duh ar trebui să cunoaștem acest lucru, căci, astfel, vom duce la îndeplinire misiunea încredințată.

Observând modul în care Hristos propovăduia, putem spune că El făcea lucrarea prin mijlocirea a trei părți distincte: mai întâi, învăța pe ceilalți, apoi, propovăduia și, la sfârșit, folosea puterea lui Dumnezeu. În această ordine, lucrarea este făcută în mod desăvârșit. Toată lumea ar trebui să urmeze exemplul Învățătorului, fiindcă, în toate privințele, acesta este modul drept de a păzi poruncile Sale, iar cine urmează această cale va vedea că va obține același rezultat în apostolia sa.

Exemplul a fost stabilit pentru a fi urmat. Ne revine nouă să respectăm pilda Domnului, căci, astfel, Îl vom avea alături. Dimpotrivă, răzvrătiții – cei care crează ceea ce nu a fost scris în Scripturi și îl duc mai departe – nu fac lucrarea lui Dumnezeu. Isus a spus că aceeași Evanghelie propovăduită de El trebuie vestită în toată lumea pentru că atunci vaveni sfârșitul (Mt 24.14). Trebuie să răspândim Buna Vestire în același fel pentru a obține aceleași rezultate.

Isus te va învăța în sinagoga ta, în locul cel mai de taină al ființei tale, unde sălășluiește puterea ta de hotărâre: duhul tău. Învățătura omului este pentru minte, pe când cea a lui Dumnezeu, pentru duh. Cunoașterea sfântă ne face să înțelegem diferența dintre bine și rău, ce vine de la Dumnezeu, ce vine de la om și ce este de la diavol. Cine învață cu Domnul devine mai înțelept decât învățătorii săi.

După ce îi învăța pe oameni, Isus propovăduia Buna Vestire a Împărăției lui Dumnezeu, arătând ceea ce Tatăl ar face în viața tuturor dacă aceștia ar crede în ce învață. Propovăduirea îl face pe om să se trezească pentru a lua atitudinea necesară și să aibă credință, cu care poate cere ca răul să iasă. Propovăduirea Cuvântului îl acoperă cu o armură despre care a învățat că o are prin mijlocirea învățăturii biblice.

Cu credința ce pătrunde inima celui ce Îl ascultă, Hristos folosea puterea sfântă; atunci, bolnavii erau vindecați, asupriții, eliberați, și toată lumea putea să înlăture păcatul și diavolul, pentru a se converti la singurul și adevăratul Dumnezeu. Aceasta este lucrarea ca va face ca cei rătăciți să se încreadă în Isus, aceasta este lucrarea ce poate fi numită lucrarea lui Dumnezeu.

Vestea despre ceea ce Dumnezeu face are o putere atât de mare de răspândire, încât cei rătăciți se apropie pentru a fi și ei binecuvântați. Ceea ce s-a întâmplat cu femeia samariteană, care a adus oamenii din satul ei pentru a vedea pe Cel care a făcut toate lucrurile (Ioan 4.28-30), se întâmplă și în zilele noastre.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares