Revelațiile acestui verset sunt de mare importanță pentru siguranța noastră, căci, prin el, luăm la cunoștință că Domnul este singura Temelie, iar ceea ce El spune poate fi considerat a fi adevărul absolut. De aceea, trebuie să credem că ceea ce am învățat prin Cuvânt este adevărat și ne putem încrede în acesta cu desăvârșire, pentru a se îndeplini în viața noastră, făcându-ne din această revelație scop. Trebuie să credem că lumina ce ne strălucește în inimă este adevărată și îndreptată către noi.

Dacă ne uităm la nereușite, la dorințele nerealizate și înfrângerile suferite, putem să ne dăm seama că nu corespundem cu ceea ce Cuvântul spune. Așadar, niciun sentiment nu ne poate călăuzi credința, ci trebuie să credem că în Hristos suntem mai mult decât biuritori (Romani 8.37). În caz contrar, situația ni se va înrăutăți neluând în seamă sfaturile sfinte.

Este important să ne amintim că Domnul a fost cel care ne-a chemat și El însuși va face lucrarea. Așadar, cine crede va vedea ceea ce Tatăl poate realiza în El și prin El. Ori, Domnul este desăvârșit în tot ceea ce spune și face, și nu precupețește nimic în realizările Sale. Dumnezeu nu poate fi surprins niciodată, și nici nu are nevoie să Se sforțeze pentru a înfăptui ceea ce ne-a făcut să înțelegem, căci știe ce și cum să facă pentru cel pe care El l-a ales.

Toate căile Domnului au fost făcute cu puterea Sa de desăvârșire, iar acestea au la bază hotărârile Sale cu privire la ceea ce este mai bun pentru viața noastră ; de aceea, a primi ceea ce El ne dă este cea mai bună atitudine. Astfel, a nu păzi poruncile Sale înseamnă a renunța la ceea ce este mai bun. Ce ne spune El trebuie înțeles drept singura cale ce nu va avea nicio imperfecțiune.

Nu există alt adevăr decât cel al Domnului. Nu există minciună, falsitate, înșelăciune și nici nedreptate în Creatorul și Domnul nostru. Deschizând gura Sa și revelând vreo hotărâre, Tatăl nostru lucrează în deplină sfințenie și neprihănire. Astfel, niciuna dintre lucrările Sale nu va fi răstălmăcită sau împiedicată. Când lucrează Domnul, cine I se poate împotrivi? (Isaia 43.13).

Drept Creatorul și îngrijitorul a tot ceea ce este în Univers, El trebuie acceptat și văzut ca Domn desăvârșit. El este neprihănit în a judeca, înțelept în a alege, drept în a chema și hotărât în a lucra. Cel Preaînalt nu va schimba dreptul în favoarea nimănui, chiar dacă acel cineva va cere ca asemenea lucru să se întâmple. În Domnul nu este nici urmă de părtinire (Iacob 1.7).

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares