Nu există păcat care să rămână tăinuit pentru totdeauna (Matei 10.26). Ori, greșeala îndepărtează pe om de mântuire și îl duce la pierzania veșnică. Însă, când păcatul este mărturisit, devine inexistent. Trebuie să știi că, mărturisindu-ți greșelile, nu ești doar iertat, ci și dezvinovățit prin moartea lui Hristos. Domnul este Dumnezeul neprihănirii.

            Greșesc oamenii care cred că păcatele le vor sta ascunse pentru totdeauna. Este mai bine să fie descoperite, fiindcă, astfel, cine le-a făcut nu mai are cum să le nege și le poate mărturisi. Cine păcătuiește se îndepărtează de prezența sfântă și, dacă nu se căiește și nici nu se lasă de păcat, va fi condamnat, căci păcatul îl va da de gol.

            Dacă greșeala a fost descoperită, slăvește pe Dumnezeu, căci ai prilejul de a te împăca. Nu există nimic mai rău decât să știi că, în Ziua judecății, nelegiuirea neiertată va fi descoperită și, astfel, din această cauză, cine a practicat-o, va primi sentința de a petrece toată veșnicia în iad, departe de Domnul. Dacă aceste lucruri nu ar fi foarte importante, Cel Preaînalt nu Și-ar fi trimis Fiul pentru a muri în locul nostru.    

            Individul ce păcătuiește și se ascunde face astfel încât toată viața să-i fie dată peste cap, să atragă blestemul asupra sieși și familiei sale și, chiar de se roagă, postește și se străduie, de nu se împacă cu cine a greșit, cât și cu Dumnezeu, nu va fi auzit de Domnul. Fără aceste lucruri, păcătosul nu va fi primit. în Ceruri. Cine va junge la judecată cu păcate nemărturisite va fi osândit.

            Cel mai bine este să te eliberezi de greșeala comisă. Judecata sfântă nu este oarbă și, astfel, cine a greșit și nu s-a împăcat cu Tatăl nu va avea parte de mila sfântă. Însă, de o vei mărturisi, vei avea parte de îndurare și păcatul îți va fi iertat, iar sufletul curățit de răutate. Cine își recunoaște greșelile și le mărturisește dobândește neprihănirea, căci va fi considerat drept cineva care nu a greșit niciodată.

            Cine devine fiu al lui Dumnezeu nu este amintit niciodată potrivit a ceea ce a făcut în vremea necunoașterii duhovnicești. Când Domnul iartă, El șterge păcatele nelegiuitului, care intră din nou în comuniune cu El. Cei care primesc iertarea sunt neprihăniți în Isus, care a plătit scump pentru ca omul să trăiască izbăvit de puterea iadului.                     

            Dacă ai căzut și ți-ai mărturisit greșeala, să nu te temi că vrăjmașul nu ți se va supune, și nici că Domnul nu te va auzi. Una dintre strategiile celui rău este de a încerca să-i convingă pe cei care au fost în necaz că nu vor reuși să iasă din mâna diavolului. Dar asta a fost înfăptuit și cine mărturisește este izbăvit pe vecie.

            În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares