Odată cu păcatul comis de Adam, firea lui Satana a intrat în lume și a început să stăpânească peste oameni. Așadar, numai cei care s-au străduit mult pentru a îndeplini tot ceea ce Legea sfântă cere au reușit să aibă succes în viața duhovnicească. Astfel, oamenii care au devenit robii Celui Preaînalt au ieșit de sub puterea diavolului. Însă, niciunul dintre ei nu avea acces direct la Creator, și nici nu a fost izbăvit cu totul de asuprirea vrăjmașului (Evrei 10.1-10).

Aceasta a durat până când Domnul Și-a revărsat harul în lume, ce s-a întâmplat odată cu venirea lui Isus. Fiul lui Dumnezeu a adus harul și adevărul (Ioan 1.17), și, murind pe Calvar, a nimicit pe cel care avea puterea morții – Satana. Din acel moment, toți cei care I-au primit sacrificiul, primindu-L drept Domn și Mântuitor al vieții lor, vor fi izbăviți de sub imperiul întunericului și strămutați în Împărăţia Fiului dragostei Lui (Coloseni 1.13).

Prin mijlocirea lucrării sacrificatoare de pe cruce, harul lui Dumnezeu a început să predomine, dar Legea a fost împlinită în totalitate de către Mântuitorul nostru. Astăzi, pentru a ne bucura de toate acestea, este de ajuns ca ființa umană să se hotărască să primească pe Isus drept Domn al vieții sale și să facă voia lui Dumnezeu, revelată prin Cuvânt în inima fiecăruia. Cine va face așa va ieși din robia diavolului și va începe să fie un cetățean liber în Împărăția Cerurilor.

Harul este mai mult decât o favoare nemeritată, este lucrarea Dumnezeului celui sfânt și puternic pentru binele umanității. Cine o disprețuiește nu va reuși niciodată să se izbăvească de diavol; însă, cine o primește va cunoaște bunăvoința sfântă. Cel Preaînalt lucrează pentru a lecui, a aduce belșug, a elibera și a mântui pe omul care I se dăruie și crede în promisiunile Sale. El a făcut totul pentru ca să trăim înaintea Sa.

Pavel a arătat multă iubire față de tânărul propovăduitor Timotei spunându-i fiu. Primind harul sfânt în apostolia sa, Timotei era ca un moștenitor al apostolului. Până la urmă, cei care se încred în Dumnezeu prin mijlocirea noastră încep să fie deținători ai aceluiași har pe care l-am dobândit în chemarea noastră de a se bucura de firea și binecuvântările Domnului.

Cine a putut profita de această lucrare binecuvântată nu poate înceta de a se dezvolta și, mai ales, de a se întări în har. Cei care, după convertire, nu fac nimic pentru a-și mări credința nu se vor putea bucura de tot ceea ce Dumnezeu cel veșnic are pentru fiii Săi. Ceea ce se întâmplă în viața fizică se reflectă în cea duhovnicească. Ne-am născut copii plăpânzi, dar cu posibilitatea de a deveni adulți puternici. Întărindu-ne, vom atinge asemenea poziție.    

Harul nu este în aer, pentru a putea fi luat în orice moment, ci în Ființa lui Hristos. Dacă Îl primim drept Mântuitor și Îl ținem așa, ne vom bucura de harul lui Dumnezeu și vom afla ce spun Scripturile despre noi. Cine îndeplinește ceea ce îi este poruncit are acces la lucrarea lui Dumnezeu și, astfel, poate totul în Hristos.

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares