O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui şi pentru minunile Lui faţă de fiii oamenilor! Căci El a sfărâmat porţi de aramă şi a rupt zăvoare de fier.
Psalmi 107.15,16
Cel dintâi om, Adam, aflând despre porunca sfântă de a nu mânca din fructul oprit, i-a făcut pe cei care îi sunt urmași să rămână pe vecie despărțiți de Domnul Dumnezeu. Astfel, noi, moștenitorii săi, vom rămâne veșnic în mâinile diavolului, osândiți la pedeapsa veșnică. Însă, fiind bun, Dumnezeu cel veșnic ne-a arătat dragoste și a dovedit un mod de a salva umanitatea și de-a o face să-I cunoască bunătatea.
Cel Preaînalt nu și-a prididit forțele pentru a-Și îndeplini planul ca totul să fie făcut fără plată (Romani 6.23), cineva a trebuit să moară în locul omului. Cum nu exista niciun neprihănit care să poată împlini această dorință, Dumnezeu a ales pe singurul Său Fiu. Așadar, prin mijlocirea unui plan pe care numai Tatăl ceresc ar fi putut să-l gândească, a avut loc întruparea celui Dintâi Născut al Său – Isus s-a născut și a venit să sfărâme porțile de aramă și zăvoarele de fier ale imperiului robiei.
Acum, nu ne rămâne decât să-L slăvim pentru acest act de bunătate. Ori, dragostea lui Dumnezeu a fost cea care L-a făcut să vadă în noi ceva ce nici nu putem înțelege. Astfel încât, dacă El a fost gata să plătească asemenea preț, trebuie să acceptăm pur și simplu că lucrarea Sa a fost plină de înțelepciune. Într-o bună zi, Cel Preaînalt ne va arăta motivul acestui fapt. Pentru moment, ne revine sarcina de a-I mulțumi și de a-L lăsa să-Și realizeze până la capăt planul spre binele nostru.
Ceea ce Domnul a făcut pentru noi este asemuit cu nenumărate minuni, despre care Cuvântul vorbește pentru ca să le putem înțelege. Este bine să le cunoaștem și să le cerem pentru noi, căci, crezând în ele, vom slăvi pe Cel Atotputernic în mod drept. Biruința pe care trebuie să o avem asupra ispitelor și capcanelor celui rău depinde de înțelegerea a ceea ce a fost făcut de Isus pe Calvar – minuni realizate pentru toată omenirea.
Pe lângă faptul de a ne fi înlocuit, plătind pentru păcatele noastre, purtându-ne suferințele și luptând pentru dreptul de a ne bucura de pacea care întrece orice pricepere (Filipeni 4.7), Hristos a biruit pe Satana, sfărâmând porțile de aramă ale robiei blestemate. Din acest motiv, astăzi, nimeni nu trebuie să se mai supună poftelor vrăjmașului, odată ce a fost nimicit tot ceea ce ne ținea în lațurile sale de ispită și păcat, în capcanele și dorințele sale necurate.
Astfel, lanțurile cu care vrăjmașul ne ținea robi voinței sale nu mai folosesc la nimic, căci Hristos le-a rupt. Așadar, acum, tu, eu și oricine dorește, putem să ne sfințim pentru a putea primi moștenirea pe care cei credincioși Domnului o vor avea pe vecie în Ceruri. Nu mai există și nu va exista păcat care să pună stăpânire pe noi: suntem, de fapt și de drept, scăpați de robia răului.
Așadar, analizează-te și vezi ce a făcut vrăjmașul în viața ta pentru a te înrobi. Mărturisește asta Domnului și cere-I iertare. Astfel, vei trăi planul cel minunat și sfânt.
În Hristos, cu dragoste,
R. R. Soares