Minciuna nu este niciodată bună de nimic, chiar dacă este unul dintre lațurile cele mai folosite de diavol pentru a-i prinde pe fiii lui Dumnezeu. Din această cauză, nu sunt puțini cei care o folosesc și, astfel, cad în ghearele vrăjmașului, devenind amărâți, triști și suferinzi. Făcând din minciună o practică de viață, tot ceea ce este mai rău începe să li se întâmple acestor oameni, odată ce, primind ispitele, demonii sunt cei care le devin stăpâni în viață.

            Satana te poate face să minți sau să comiți vreo greșeală, dar este alegerea ta de a-i da sau nu ascultare. El nu poate niciodată să oblige pe cineva să păcătuiască, căci omului i s-a dat puterea de decizie. Versetul citat vorbește la condițional: ”Dacă zici”. Astfel, de ești ispitit să spui minciuni, dar nu o faci, cel rău nu te poate avea în mâinile sale. Dar, dacă ispita este asumată, omul devine rob celui care l-a făcut să comită greșeala (2 Petru 2.19b).

            Practicând minciuna sau oricare alt păcat, vei fi întinat în lumea duhovnicească. Astfel, chiar de te vei ruga, determina sau primi rugăciunea celor mai dăruiți robi ai Domnului, minunea nu va veni. Singurul mod de scăpare este de a te duce înaintea lui Dumnezeu și să-ți mărturisești greșelile, ținând cont de faptul că dacă cineva a fost afectat din pricina înșelăciunii tale, trebuie să cauți pe acest cineva și să-i mărturisești totul.

            În plus, odată ce Dumnezeu ți-a arătat înțelegere, a-și motiva păcatele, și nu a le mărturisi, înseamnă să greșești cu totul. Ori, Domnul îi ajută pe toți cei care vin să-I ceară ajutorul și, în ciuda ispitei, le dă un mijloc de scăpare. Căutând ajutorul Celui Preaînalt, îl vei îndepărta pe diavol când îi vei spune că știi cum să i te opui. Însă, cel mai rău se poate întâmpla dacă te dai pe mâna celui nelegiuit. Este foarte clar că minciuna nu valorează nimic. De aceea, cere iertare lui Dumnezeu până să nu mai poți de durere.

            Sufletul ne este mereu ”despuiat” și străveziu în ochii Domnului; de fapt, totul este așa înaintea Lui. Până și ispita care îți pătrunde inima nu rămâne necunoscută lui Dumnezeu. Așadar, cel mai bine este să-I mărturisești ceea ce ai făcut greșit și, apoi, să iei hotărârea de nu mai păcătui.

            Dumnezeu nu-Și ia ochii de la nimic, ci vede tot ceea ce se petrece în lume – atât binele, cât și răul. Mai mult de atât, El îți scrutește sufletul pentru a vedea cum reacționezi dinaintea atacurilor celui rău. Așadar, când ispita se ivește în viața ta, Domnul îți arată rezolvarea. Este de ajuns să dai ascultare glasului Tatălui pentru ca să nu cazi pe ”banca” vrăjmașului.  

            Răsplata Domnului pentru toți acești oameni va fi potrivit lucrărilor lor (Apocalipsa 22.12). Astfel, cei care au făcut binele vor primi răsplăți minunate, în timp ce cel care se va deda răului va avea parte de pedeapsa veșnică. Astfel, va trebui să hotărăști ce vei face cu toate amăgirile pe care diavolul ți le va spune. A te preface că nu știi că vin de la el nu te va scuti de partea ta de vină, dimpotrivă, ți se va adăuga un alt păcat: minciuna.  

            În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares