Dumnezeu spune în Ieremia 17.9 că inima noastră este cu deosebire rea. Imaginați-vă cum nu va suferi dacă vom lăsa ca păcatele să se cuibărească în ea. De fapt, nu există nicio îndoială că mulți au căzut în păcat, căci din inima omului vin gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia (Marcu 7.21).

            Aceste rele vin din inimă și ne fac rău (Marcu 7.23) și, de aceea, cel mai bun lucru de făcut este de a nu da ascultare niciunuia dintre ele, chiar de nu se regăsesc în lista citată, căci ne pot duce la pierzanie. Cât de repede, orice nelegiuire, anormalitate sau gând rău trebuie alungate, fiindcă, altfel, Domnul nu ne va putea auzi rugămințile și rugăciunile. Și nu este nimic mai rău decât să nu ai parte de ajutorul Celui Preaînalt.

            Păcatul înșeală. El este lucrarea iadului, care, în modul cel mai organizat, se străduiește fără încetare să ne facă rău; până la urmă, scopul vrăjmașului este de a ne îndepărta pe vecie de ocrotirea sfântă. Cine păcătuiește și nu se căiește nesocotește o mulțime de pilde biblice și, de aceea, nu va avea nicio scuză în Ziua Judecății de apoi. Necunoașterea Scripturilor nu va scuti pe nimeni de nicio vină, căci a ști ceea ce spune Biblia este o îndatorire a tuturor celor care își spun creștini.  

            Păcatele cugetate în inimă sunt cele mai rele, căci nimeni nu le vede. Când cineva este dat în vileag atunci când greșește, rușinea îl poate face să se căiască ; însă, de comite greșeala în adâncul inimii și reușește să-i înșele pe toți cei din jur, se va afla într-o situație neplăcută, din moment ce în Ziua Judecății și gândurile îi vor fi descoperite. Atunci, nu va mai avea altă alegere decât să fie aruncat în lacul cu foc și pucioasă.      

Fiind sfânt, Cel Preaînalt nu poate fi în comuniune cu cine greșește cu bună știință în duhul său, motiv pentru care atâția oameni nu-și pot face auzite rugăciunile. Ori, omul care greșește cu inima și nu mărturisește lui Dumnezeu greșeala comite un alt păcat, acela de a se înșela pe sine și de a încerca să înșele pe Tatăl.

            Așadar, dacă ai vreo greșeală, de ce să nu o mărturisești Celui Preaînalt și să-I ceri izbăvirea ? A irosi prilejul de a te izbăvi de păcatele tăinuite este un mare rău de care trebuie să te curățești. Sunt oameni care au făcut asta toată viața; de aceea, verifică dacă acesta este și cazul tău și căiește-te înaintea Domnului, care este credincios și drept pentru a te ierta și curăța de orice nedreptate (1 Ioan 1.9).

            Păcatul nu este bun de nimic, căci este capcana diavolului de a te asupri din toate părțile. Așadar, încearcă să duci o bătălie serioasă pentru a te izbăvi de toate păcatele tăinuite, până a nu fi prea târziu. Curățindu-te de toate nelegiuirile, vei putea observa că zidul ce te despărțea de Tatăl va fi îndepărtat și Domnul Dumnezeu îți va fi Prieten cu adevărat. Astfel, El va putea lucra din plin în viața ta.    

În Hristos, cu dragoste,

R. R. Soares