Să nu crezi niciodată că ceea ce a făcut un om al lui Dumnezeu pentru tine este tot ce s-ar fi putut întâmpla, căci ungerea ta rămâne pe viață, ba chiar, în mod bizar, te poate ajuta în alte situații. Darurile lui Dumnezeu sunt irevocabile și suficiente pentru orice lucrare.

După ce Domnul a eliberat Samaria de o mare foamete - din cauza asupririi armatei siriene, care a înconjurat orașul, nelăsând pe nimeni să intre sau să iasă -, Elisei a făcut o profeție unei femei de la Șunem, spunându-i să părăsească orașul și să meargă departe, căci Dumnezeu va trimite o foamete care va dura șapte ani. Din câte știm, toți cei care au auzit acest cuvânt au scăpat.

Când s-a întors din țara filistenilor, unde se refugiase, ascultând cuvântul profetului, femeia și-a găsit țara invadată. De aceea, a mers să vorbească cu regele. Când a ajuns acolo, Ghehazi, ucenicul lui Elisei, fiind chemat de împărat, vorbea despre faptele profetului. Pe când vorbea despre un băiat care a fost înviat, Ghehazi a văzut-o pe femeie și i-a spus regelui că ea este mama băiatului ridicat de Elisei.

Regele a rugat-o apoi să-i povestească ce s-a întâmplat. Femeia i-a spus totul, iar monarhul a trimis un eunuc cu ea, spunând: „Vezi să se dea înapoi tot ce este al femeii acesteia, cu toate veniturile ogorului, din ziua când a părăsit ţara şi până acum!” La această veste ea nu se aștepta: chiar și veniturile ogorului îi erau rambursate. Ungerea profetului a fost pentru ea să acționeze chiar și după fapta sa de credință în Cuvântul dat pentru omul lui Dumnezeu.

Acum ea era acea doamnă care îl privea pe profet în timp ce trecea prin fața casei ei. Ea trăia întru Duhul Sfânt și, prin urmare, a simțit că Elisei era un adevărat om al lui Dumnezeu. Apoi i-a sugerat soțului să facă loc pentru ca slujitorul Domnului să se odihnească acolo. În schimb, profetul i-a binecuvântat să aibă un copil, chiar dacă soțul ei era bătrân. Ea a crezut și Dumnezeu a răspuns rugăciunii profetului (2 Împărați 4: 8-17).

După ceva timp, băiatul a murit. A plecat de acasă hotărâtă să se întâlnească cu omul lui Dumnezeu și nu a vorbit cu nimeni. Soțului ei și celor care au întrebat-o ce face, ea a spus: „Totul este bine”. De fapt, ea cu Dumnezeu, prin robul său, avea de discutat. Elisei a însoțit-o apoi la casa ei și, pentru ca băiatul să se ridice din nou, el s-a suit și s-a culcat pe copil de două ori și copilul a strănutat de șapte ori și a deschis ochii. (2 Împărați 4: 18-36).

Învățătura din această relatare este următoarea: slujitorul lui Dumnezeu, care a fost folosit să te binecuvânteze, și-a lăsat ungerea în viața ta. De aceea, nu disprețui și nu simți nimic altceva față de el, căci el rămâne un om sfânt al lui Dumnezeu, care va fi folosit pentru alte lucrări, unele chiar mai mari. Dacă este nevoie, ungerea pe care Domnul ia dat-o va încheia binecuvântarea.

Întru Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares