În lumea duhovnicească sunt îngeri, care slujesc lui Dumnezeu, și demoni, care îndeplinesc poruncile lui Satana. Acești stăpâni ai iadului trebuie să stea închiși și legați în lanțuri. Când am înțeles acest verset, în anii `70, am început să-mi folosesc autoritatea ce îmi fusese încredințată în Numele lui Isus pentru a lega duhurile rele ce îi asupreau pe oameni. Astfel, aceștia erau izbăviți și nu mai făceau rele.

            Oamenii care cad în păcat știu de existența acestor forțe puternice ce îi înrobesc în păcate, și care trebuie înfruntate pentru a-i elibera. Oamenii pe care diavolul încearcă să-i țină în păcat trebuie să-și regăsească cu adevărat libertatea. Dacă nu se face asta, vor fi mulți frați în biserici care nu vor fi capabili să se izbăvească de slăbiciunile lor. De fapt, cei care sunt sub stăpânirea vreunui păcat și nu reușesc să se elibereze de unii singuri au nevoie de cineva cu autoritate pentru a pune afară duhurile necurate ce îi țin în strânsoare. Oamenii care s-au convertit și au fost botezați în apele Sfântului Duh îndeplinesc condițiile de a aduce izbăvirea desăvârșită celor ce nu reușesc să iasă de sub stăpânirea foștilor ”stăpâni” și a practicilor lor păcătoase.

            Nu este o minciună când cineva spune că nu poate înceta de a mai practica curvia, crima și alte rele, căci stăpânii fățărniciei nu stau degeaba. Aceștia au la dispoziția lor alți demoni, care sunt specialiști în a slăbi credința ce încolțește în inima creștinului, încercând să-l țină în păcat, chiar și pentru încă o dată. Astfel, împăratul cel rău își continuă lucrul.      

            Am fost făcuți reprezentanți ai lui Dumnezeu pentru a-i pune în libertate pe cei asupriți de diavol. Pentru asta, trebuie ”să legăm” pe cel care îndrăznește să-i țină pe acești oameni închiși. Astfel, când suntem folosiți ca autoritate în Numele lui Isus, îl prindem, răscolindu-i ”casa” pentru a îi lua toate „bunurile”. Nu există nici un alt mod de a pune stăpânire pe casa celui rău dacă nu este mai întâi prins.

            Suntem lucrătorii lui Dumnezeu în această lume. De ne vom opri, Domnul nu va avea alți oameni care să-i poată face lucrarea. Cine se fofilește din lașitate, nefăcând ceea ce i s-a poruncit de Cel Preaînalt, devine responsabil de distrugerea multor vieți. Misiunea noastră este mai nobilă decât cea a unui medic, căci acesta se îngrijește de partea trupească, iar noi ne îngrijim de partea duhovnicească și veșnică, ceea ce este demn de multă slavă. De aceea, nu fi deloc modest în înfăptuirea lucrării ce-ți revine.

            Dumnezeu ne-a încredințat slujba împăcării cu El (2 Corinteni 5.18) și, pentru ca asta să poată fi realizat cu succes deplin, ne-a dat autoritate și putere. Astfel încât, El speră ca să ne îndeplinim misiunea cu laudă. Însă, nu te lăsa biruit de ispitele ce se află peste tot. Când diavolul știe că poți cauza mare stricăciune în lucrarea iadului, nu-ți oferă orice nimic. Așadar, fii înțelept! Nu-i accepta ademenirile.

            În Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares