Nu există Cuvânt pe care Domnul Dumnezeu să ni-L deslușească și care să nu ne fie de mare importanță și, de aceea, trebuie să fim atenți la ceea ce El ne învață, căci în aceste învățături vom avea tot ceea ce avem nevoie pentru a fi biruitori. După așa-zisa luminare, pentru ca minunea să se înfăptuiască, este de ajuns să credem în ceea ce ne-a fost spus.

            Un fapt important este afirmația lui Isus despre faptul că suntem moștenitorii a tot ceea ce Tatăl I-a dat. Așadar, nu trebuie să primim ceva ce să nu fie scris în Scripturi, căci robul nu va fi niciodată mai mare decât Domnul. Dacă nu I se dă cunoaștere Lui, cu atât mai puțin i se va da vreunui muritor de rând. În cazul în care, într-o bună zi, vei lua de bun ceva ce nu este scris în Cuvântul lui Dumnezeu, opune-te cu hotărâre.

            Creștinul nu se poate frământa neliniștit dacă ceilalți oameni vor da sau nu crezare mesajului pe care trebuie să-l propovăduiască. Așa cum Hristos a reușit să ducă Adevărul poporului, și noi vom reuși. Cei care sunt în Dumnezeu, chiar de trăiesc în păcat, vor auzi glasul Domnului prin mijlocirea noastră. De fapt, cei care trebuie să fie mântuiți vor fi aduși în prezența noastră pentru a auzi de la noi mesajul ce îi va izbăvi de sub forțele întunericului.  

            În vechime, nu toți cei care au auzit pe Isus au și crezut. Mulți au fost cei care L-au considerat un impostor și un mișel. Ori, cum nu suntem mai buni decât Fiul lui Dumnezeu, nu vom avea mai multă izbândă decât El. De asemenea, nu trebuie să cădem în ispită lăsându-ne amăgiți de nădejdea că, de vom folosi tehnici de vânzare, de marketing modern și alte asemenea metode, vom reuși să ne umplem bisericile. Aceasta se poate chiar întâmpla, însă adevărul este că nimic din aceste lucruri nu vin de la Dumnezeu. Ce este născut din carne este carne (Ioan 3.6).

            Isus a avut probleme cu mulți oameni care nu I-au acceptat Cuvântul; unii chiar au ajuns să-L prigonească. Cum demonii încă lucrează în această lume, vom fi și noi într-o bună zi prigoniți. De fapt, Sfântul Duh atrage atenția că toți cei care au trăit cu smerenie în Hristos vor suferi prigoniri. Uneori, aceasta vine prin mijlocirea familiei lui Dumnezeu, căci unii oameni, aflându-se în păcat, se simt îndrituiți de a prigoni pe cel care trăiește în mod plăcut Domnului; alteori, prigonirea vine prin adepții diferitelor religii și cărora nu le place de izbânda noastră în credință.

            În orice situație, nu trebuie să ne lăsăm cuprinși de disperare. Ura demoniacă ce-i stăpânește pe anumiți oameni își va canaliza toată furia pentru a ne face să tăcem, însă și dragostea ce îi cuprinde pe mulți îi face să fie în Dumnezeu, cât și să fie învăluiți de puterea rugăciunilor.

            Fie în vremuri de pace, fie de prigoniri, credincioșii în Tatăl nu vor renunța niciodată să-și îndeplinească misiunea pe care El le-a dat-o. De vom fi smeriți și nu ne vom lăsa ispitiți de dorință, vom împărăți cu Isus.

           În Hristos, cu dragoste,

            R. R. Soares